16 definiții pentru schimbător (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHIMBĂTOR, -OARE, schimbători, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care se schimbă (ușor, repede); nestatornic, variabil, schimbăcios. II. S. n. 1. Sistem tehnic sau fizico-chimic care permite să se modifice valoarea mărimilor caracteristice altui sistem tehnic sau fizico-chimic, direcția mersului unui vehicul etc. Schimbător de viteză = dispozitiv montat între un motor de antrenare și organele care transmit mișcarea unui alt sistem tehnic, permițând să se modifice viteza de lucru sau de deplasare a sistemului antrenat. 2. Aparat sau agent (chimic, fizic etc.) care permite schimbul de substanțe, de energie, de căldură între două medii. 3. (În sintagma) Schimbător de cale = instalație care leagă între ele două sau mai multe linii de cale ferată, servind la trecerea unui vehicul de pe o linie pe alta. – Schimba + suf. -ător.

schimbător, ~oare [At: N. TEST. (1648), 107r/19 / V: (reg) șc~ / Pl: ~i, ~oare / E: schimba + -tor] 1 sm (Înv) Persoană care schimba (1) ceva, îndeosebi bani Vz zaraf. 2 sf (Reg) Fiecare dintre cele două femei care, împreună cu alte două, joacă (pe rând) drăgaica pe la casele sătenilor. 3 a Care se schimbă (30), se modifică, se transformă Si: nestatornic, schimbăcios (1), (reg) schimbat2 (6), (îvr) schimbaci (1), schimbeț (1). 4 a (Spc) Care se schimbă (30) ușor, mereu, fiind puțin stabil ori statornic Si: nestatornic, schimbăcios (2), (reg) schimbat2 (7), (îvr) schimbaci (2), schimbeț (2). 5 sm (Înv) Persoană care schimbă (29) ceva, care nu respectă ceva. 6 a (Mat; îvr; spc) Care divide, care servește ca divizor. 7 a (Nob; d. păsări) Migrator. 8 smf (Pgn) Nume dat unor mecanisme, unor unelte, unor părți ale lor etc. care au rolul de a schimba (1) ceva, de a transfera (și a transforma) ceva. 9 sn (Îs) ~ de căldură Aparat sau instalație prin care circulă două sau mai multe medii fluide cu temperaturi diferite și în care are loc un schimb sau un transfer de căldură, de la mediul mai cald la mediul mai rece. 10 sn (Îs) ~ de ioni Substanță chimică având proprietatea de a schimba ionii săi cu o cantitate echivalentă de alți ioni din soluția cu care vine în contact. 11 sn (Îs) ~ de viteză Mecanism care are multe angrenaje cu roți dințate, cu ajutorul căruia se poate schimba (mări sau micșora) turația, respectiv viteza de lucru sau de deplasare a unei mașini. 12 sn (Îs) ~ de cale Dispozitiv care se montează la intersecția a două linii de cale ferată, pentru a permite trecerea vehiculului de pe o linie pe alta. 13 sn (Îs) ~ telefonic Echipament tehnic de comutație dintr-o centrală telefonică, prin intermediul căruia se realizează legarea liniei care cheamă cu linia postului solicitat. 14 sfn Piesă în formă de arc, prevăzută cu găuri, care se atașează la osia cotigii plugului și care se reglează, cu ajutorul unui cârlig introdus într-una din găurile piesei, brăzdarul plugului pentru a tăia brazda mai îngustă ori mai lată Si: (pop) schimboaie, (reg) cocârlă (12), (reg) cocârțeală, corlobaie (2), mână. 15 snm (Reg; la războiul de țesut; adesea la plural) Tălpig. 16 sf Pârghie cu ajutorul căreia se reglează înălțimea pietrelor morii (de apă sau de vânt), pentru a se obține o făină mai mare sau mai măruntă Si: (pop) posadă1, cumpănă (18), (reg) buhai (11), capră (29), cântarul (10) pietrelor, vârtej, zăvor, (înv) crainic1 (2).

SCHIMBĂTOR, -OARE, schimbători, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care se schimbă (ușor, repede); nestatornic, variabil, schimbăcios. II. S. n. 1. Sistem tehnic sau fizico-chimic care permite să se modifice valoarea mărimilor caracteristice altui sistem tehnic sau fizico-chimic, direcția mersului unui vehicul etc. ♦ Schimbător de viteză = dispozitiv montat între un motor de antrenare și organele care transmit mișcarea unui alt sistem tehnic, permițând să se modifice viteza de lucru sau de deplasare a sistemului antrenat. 2. Aparat sau agent (chimic, fizic etc.) care permite schimbul de substanțe, de energie, de căldură între două medii. 3. (În sintagma) Schimbător de cale = instalație care leagă între ele două sau mai multe linii de cale ferată, servind la trecerea unui vehicul de pe o linie pe alta. – Schimba + suf. -ător.

SCHIMBĂTOR1, schimbătoare, s. n. 1. Sistem tehnic sau fizico-chimic care permite să se modifice valoarea mărimilor caracteristice altui sistem tehnic sau fizico-chimic (viteză, greutate, compoziție), direcția mersului unui vehicul etc. ◊ Schimbător de viteză = dispozitiv montat între un motor de antrenare și organele care transmit mișcarea altui sistem tehnic, permițînd să se modifice turația sistemului antrenat fără ca să se schimbe turația motorului de antrenare. 2. Aparat care permite schimbul de substanțe sau de căldură între două medii. Schimbător de căldură = aparat care servește la transmiterea căldurii de la un fluid cald la unul rece. 3. (În expr.) Schimbător de cale = instalație de legare între ele a două sau a mai multor linii de cale ferată, servind la trecerea unui vehicul de pe o linie pe alta.

SCHIMBĂTOR2 ~oare n. Sistem tehnic sau fizico-chimic cu ajutorul căruia se pot face modificări într-un alt sistem. ◊ ~ de viteze mecanism pentru schimbarea vitezei de funcționare sau de deplasare a unei mașini. ~ de cale dispozitiv pentru trecerea vehiculelor de cale ferată de pe o linie pe alta. /a schimba + suf. ~ător

schimbătór, -oáre adj. Schimbăcĭos (Rar). S.m. Zaraf.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

schimbător2 s. n., pl. schimbătoare

schimbător2 s. n., pl. schimbătoare

schimbător s. n., pl. schimbătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCHIMBĂTOR adj., s. 1. adj. v. mișcător. 2. adj. v. neregulat. 3. adj. capricios, inconstant, instabil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimbăcios, variabil, (reg.) tonatic, tonos, (fig.) năzuros, (pop. fig.) bălțat. (O vreme ~oare.) 4. adj. v. inconsecvent. 5. adj. v. fluctuant. 6. adj. nestatornic, (înv.) necredincios. (~ în dragoste.) 7. adj. v. trecător. 8. s. schimbător de cale = ramificație. (~ la calea ferată.) 9. s. v. tălpig. 10. s. (CHIM.) schimbător de ioni = ionit.

SCHIMBĂTOR adj., s. 1. adj. instabil, mișcător, nestatornic, variabil. (Dune ~.) 2. adj. instabil, neregulat, nestabil, variabil. (Vînturi ~.) 3. adj. capricios, inconstant, instabil, neconstant, nestabil, nestatornic, schimbăcios, variabil, (reg.) tonatic, tonos, (fig.) năzuros, (pop. fig.) bălțat. (O vreme ~.) 4. adj. capricios, flușturatic, fluturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornic, schimbăcios, (livr.) labil. (Nu poți conta pe el, e tare ~.) 5. adj. fluctuant, instabil, variabil, (fig.) oscilant. (Atitudine ~.) 6. adj. nestatornic, (înv.) necredincios. (~ în dragoste.) 7. adj. efemer, pieritor, temporar, trecător, vremelnic, (livr.) pasager, (înv.) petrecător, piericios, pierit, stricăcios, temporal, vremelnicesc, (fig.) călător, (înv. fig.) deșert. (Întîmplări ~; o viață ~.) 8. s. (TEHN.) iapă, tălpig, (reg.) călcător, măiuț, piciorog, potnog, scîndurea, tălpău, tălpel, tălpete, tălpiș, tălpiță. (~ la războiul de țesut.) 9. s. (CHIM.) schimbător de ioni = ionit.

SCHIMBĂTOARE s. (TEHN.) 1. cocârlă, (reg.) cocârțeală, corlobaie, crivea, dreptar, dric, gârloafă, lăsătoare, lopățică, mănușă, mână, mutătoare, sabie, schimboi, slobozitor, stinghie, strâmbar, struneală, tindeche. (~ la plug.) 2. v. posadă.

SCHIMBĂTOARE s. (TEHN.) 1. cocîrlă, (reg.) cocîrțeală, corlobaie, crivea, dreptar, dric, gîrloafă, lăsătoare, lopățică, mănușă, mînă, mutătoare, sabie, schimboi, slobozitor, stinghie, strîmbar, struneală, tindeche. (~ la plug.) 2. posadă, (reg.) cumpănă, punte, scaun, vîrtej. (~ la pietrele morii.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

schimbător de viteză expr. penis în erecție.

Intrare: schimbător (s.n.)
schimbător2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schimbător
  • schimbătorul
  • schimbătoru‑
plural
  • schimbătoare
  • schimbătoarele
genitiv-dativ singular
  • schimbător
  • schimbătorului
plural
  • schimbătoare
  • schimbătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schimbător, schimbătoaresubstantiv neutru

  • 1. Sistem tehnic sau fizico-chimic care permite să se modifice valoarea mărimilor caracteristice altui sistem tehnic sau fizico-chimic, direcția mersului unui vehicul etc. DEX '09 DEX '98
  • 2. Sistem tehnic sau fizico-chimic care permite să se modifice valoarea mărimilor caracteristice altui sistem tehnic sau fizico-chimic, direcția mersului unui vehicul etc. DEX '09 DLRLC
    • 2.1. Schimbător de viteză = dispozitiv montat între un motor de antrenare și organele care transmit mișcarea unui alt sistem tehnic, permițând să se modifice viteza de lucru sau de deplasare a sistemului antrenat. DEX '09 DLRLC
  • 3. Aparat sau agent (chimic, fizic etc.) care permite schimbul de substanțe, de energie, de căldură între două medii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.1. Schimbător de căldură = aparat care servește la transmiterea căldurii de la un fluid cald la unul rece. DLRLC
  • chat_bubble (în) sintagmă Schimbător de cale = instalație care leagă între ele două sau mai multe linii de cale ferată, servind la trecerea unui vehicul de pe o linie pe alta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: macaz
etimologie:
  • Schimba + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.