12 definiții pentru schimonosit
din care- explicative (8)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCHIMONOSIT, -Ă, schimonosiți, -te, adj. Pocit, deformat, sluțit. ♦ (Despre față și despre gură) Strâmbat, contractat într-o grimasă (trecătoare). [Var.: (reg.) schimosit, -ă adj.] – V. schimonosi.
SCHIMONOSIT, -Ă, schimonosiți, -te, adj. Pocit, deformat, sluțit. ♦ (Despre față și despre gură) Strâmbat, contractat într-o grimasă (trecătoare). [Var.: (reg.) schimosit, -ă adj.] – V. schimonosi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
schimonosit, ~ă a [At: VARLAAM, C. 49 / V: (îrg) ~mosit, (reg) șc~, (îvr) ~nisit / Pl: ~iți, ~e / E: schimonosi] 1 (D. ființe sau d părți ale corpului lor, mai ales d. față) Care și-a schimbat în rău aspectul, forma, natura, care a devenit urât, respingător (sub aspect fizic). 2 (Pgn) Care este urât, respingător (ca aspect fizic). 3 (D. față sau d. părți ale feței oamenilor) Strâmbat, contractat temporar într-o grimasă (ca expresie a unei senzații, a unei stări sufletești etc. de obicei neplăcute). 4 (Înv) Fandosit (3). 5 (Fig) (D. cuvinte, limbă, vorbire etc.) Pronunțat sau scris, reprodus greșit Si: (înv) schingiuit2 (2), (reg) scâlciat (5), stâlcit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCHIMONOSIT, -Ă, schimonosiți, -te, adj. 1. Stricat, pocit, deformat, scîlciat, desfigurat, sluțit. Putea să rezulte... o limbă schimonosită. IBRĂILEANU, SP. CR. 21. Își află copiii slabi... și schimonosiți, iar la plecarea lui îi lăsase pe toți frumoși. RETEGANUL, P. II 6. Fel de fel de glasuri schimonosite se auzeau. CREANGĂ, P. 303. 2. (Mai ales despre față și despre gură) Strîmbat printr-o grimasă. Ridică securea și, cu fața schimonosită de ură, răcni. DUMITRIU, B. F. 114. O gură cu mustață roșe plînge Cu dinții strînși, Scîrbos schimonosită. CAMIL PETRESCU, V. 79. – Variantă: schimosit, -ă (RUSSO, S. 92) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schimonosit a. pocit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCHIMOSIT, -Ă adj. v. schimonosit.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SCHIMOSIT, -Ă adj. v. schimonosit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SCHIMOSIT, -Ă adj. v. schimonosit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schimonisit, ~ă a vz schimonosit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schimosit, ~ă a vz schimonosit corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schimosít (est) și schimonosít (vest), -ă adj. Care se schimonosește izmenit, afectat, nenatural: o mahalagĭoaĭcă schimonosită. Subst. Cine-ĭ schimosiĭa ceĭa?
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCHIMONOSIT adj. 1. v. desfigurat. 2. v. urât. 3. v. stâlcit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCHIMONOSIT s. v. stâlcire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCHIMONOSIT adj. 1. deformat, desfigurat, pocit, slut, sluțit, strîmb, strîmbat, urît, urîțit, (reg.) stropșit, zgîmboit, (Mold.) șonțit. (O față ~ de ură.) 2. diform, hidos, hîd, monstruos, pocit, respingător, slut, strîmb, urît, (pop. și fam.) bocciu, scălîmb, scălîmbăiat, (reg.) pîcleș, (Mold.) balcîz, (Mold. și Transilv.) pogan, (înv.) grozav, (fam.) șui. (O ființă ~.) 3. deformat, denaturat, pocit, scîlciat, stîlcit, stricat, stropșit, (fig.) schingiuit. (O pronunțare ~ a cuvintelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCHIMONOSIT s. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseală, schimonosire, scîlciere, stîlcire, stîlcit, stropșire, stropșit. (~ cuvintelor unei limbi, cînd vorbește.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
schimonosit, schimonosităadjectiv
- 1. Deformat, desfigurat, pocit, scâlciat, sluțit, stricat, urât. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Putea să rezulte... o limbă schimonosită. IBRĂILEANU, SP. CR. 21. DLRLC
- Își află copiii slabi... și schimonosiți, iar la plecarea lui îi lăsase pe toți frumoși. RETEGANUL, P. II 6. DLRLC
- Fel de fel de glasuri schimonosite se auzeau. CREANGĂ, P. 303. DLRLC
- 1.1. (Despre față și despre gură) Contractat într-o grimasă (trecătoare). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: contractat strâmbat
- Ridică securea și, cu fața schimonosită de ură, răcni. DUMITRIU, B. F. 114. DLRLC
- O gură cu mustață roșe plînge Cu dinții strînși, Scîrbos schimonosită. CAMIL PETRESCU, V. 79. DLRLC
-
-
etimologie:
- schimonosi DEX '98 DEX '09