9 definiții pentru scrobit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCROBIT2, -Ă, scrobiți, -te, adj. (Despre rufe, fire sau produse textile) Care a fost supus operației de apretare; apretat. ♦ Fig. (Despre oameni și manifestările lor) îngâmfat; rigid, pretențios, scorțos. – V. scrobi.

scrobit2, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~iți, ~e / E: scrobi] 1 (D. fire sau produse textile, d. articole de lenjerie sau de îmbrăcăminte) Care a devenit rigid, aspru, lucios prin scufundare în scrobeală (2) Si: apretat, tare, (rar) sclivisit. 2 (Fig; dep; d. oameni) Îngâmfat. 3 (Dep; d. oameni și manifestările lor) Care este lipsit de maleabilitate Si: rigid, distant, scorțos. 4 (Reg; d. zăpadă) Care a prins la suprafață o pojghiță de gheață Si: (reg) scrobos1, scrombăit . 5 (Reg; d. rufe) Care s-a întărit din cauza gerului. 6 (Reg; d. plante, mai ales d. cereale, paie etc.) Scorojit (1).

SCROBIT2, -Ă, scrobiți, -te, adj. (Despre rufe, fire sau produse textile) Care a fost supus operației de apretare; apretat. ♦ Fig. (Despre oameni și manifestările lor) Îngâmfat; rigid, pretențios, scorțos. – V. scrobi.

SCROBIT2, -Ă, scrobiți, -te, adj. 1. (Despre rufe sau alte obiecte de îmbrăcăminte) Întărit, apretat cu scrobeală. Frusina se pieptăna cu părul sus, se îmbrăca... în fuste scrobite. GALACTION, O. I 133. Emfatice și sfidătoare, ca trei ochi limpezi și plini de soare, luceau cele trei diamante pe cămașa scrobită a parazitului. ANGHEL, PR. 47. Alții, cu cămașă scrobită, guler călcat și legătoare de mătase la gît. SLAVICI, O. I 332. Ei... se îmbrăcaseră nemțește; purtau mai toți frac cafeniu... cravată liliachie și guler scrobit băț, nalt peste urechi. GHICA, S. 259. 2. Fig. (Despre oameni și felul lor de a se purta) Lipsit de naturalețe, îngîmfat, rigid; pretențios. (Adverbial) Cînd juca în fața publicului, juca din cale-afară de scrobit, tocmai pentru că ținea să facă impresie deosebită și punea accente false. CAMIL PETRESCU, O. II 125.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCROBIT adj. v. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, megaloman, mândru, orgolios, rigid, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos.

scrobit adj. v. FUDUL. GRANDOMAN. INFATUAT. ÎNCREZUT. ÎNFUMURAT. ÎNGÎMFAT. MEGALOMAN. MÎNDRU. ORGOLIOS. RIGID. SEMEȚ. TRUFAȘ. ȚANȚOȘ. VANITOS.

SCROBIT adj. apretat, tare. (Guler ~.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

scrobit, -ă, scrobiți, -te s. m., s. f., adj. (individ) distant, rigid și prețios

Intrare: scrobit (adj.)
scrobit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrobit
  • scrobitul
  • scrobitu‑
  • scrobi
  • scrobita
plural
  • scrobiți
  • scrobiții
  • scrobite
  • scrobitele
genitiv-dativ singular
  • scrobit
  • scrobitului
  • scrobite
  • scrobitei
plural
  • scrobiți
  • scrobiților
  • scrobite
  • scrobitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scrobit, scrobiadjectiv

  • 1. (Despre rufe, fire sau produse textile) Care a fost supus operației de apretare. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Frusina se pieptăna cu părul sus, se îmbrăca... în fuste scrobite. GALACTION, O. I 133. DLRLC
    • format_quote Emfatice și sfidătoare, ca trei ochi limpezi și plini de soare, luceau cele trei diamante pe cămașa scrobită a parazitului. ANGHEL, PR. 47. DLRLC
    • format_quote Alții, cu cămașă scrobită, guler călcat și legătoare de mătase la gît. SLAVICI, O. I 332. DLRLC
    • format_quote Ei... se îmbrăcaseră nemțește; purtau mai toți frac cafeniu... cravată liliachie și guler scrobit băț, nalt peste urechi. GHICA, S. 259. DLRLC
    • 1.1. figurat (Despre oameni și manifestările lor) Lipsit de naturalețe. DEX '09 DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Cînd juca în fața publicului, juca din cale-afară de scrobit, tocmai pentru că ținea să facă impresie deosebită și punea accente false. CAMIL PETRESCU, O. II 125. DLRLC
etimologie:
  • vezi scrobi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.