13 definiții pentru scăpărătoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCĂPĂRĂTOARE, scăpărători, s. f. (Mai ales la pl.) Obiecte (cremene, amnar etc.) care servesc la producerea de scîntei. Atunci trase, înfrigurat, din brîu scăpărătorile, bătu cu amnarul în cremene ș-aprinse un fir de iască. SADOVEANU, O. A. II 163. Na, c-am stins focul și am uitat să-mi aprind luleaua. Dar las’ că am scăpărători. CREANGĂ, P. 132. ♦ (Regional) Chibrituri.

SCĂPĂRĂTOARE ~ori f. Bucată de oțel, care, lovită de cremene, produce scântei; amnar. /a scăpăra + suf. ~ătoare

scăpărătoáre f., pl. orĭ (d. scapăr). Instrument de scăpărat, de dat foc (cum e cocoșu puștiĭ): pune plumbiĭ supt scăpărătoare (Cjb.). Pl. Amnaru, cremenea și ĭasca (saŭ aprinzătoarea modernă cu benzină orĭ fără benzină).

SCĂPĂRĂTOR, -OARE, scăpărători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care scapără; scânteietor, sclipitor. ♦ Fig. Extrem de inteligent, dotat cu o inteligență vie. 2. S. f. Obiect (cremene, amnar, iască etc.) cu care se scapără pentru a produce scântei. ♦ (Reg.) Chibrit. – Scăpăra + suf. -ător.

SCĂPĂRĂTOR, -OARE, scăpărători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care scapără; scânteietor, sclipitor. ♦ Fig. Extrem de inteligent, dotat cu o inteligență vie. 2. S. f. Obiect (cremene, amnar, iască etc.) cu care se scapără pentru a produce scântei. ♦ (Reg.) Chibrit. – Scăpăra + suf. -ător.

scăpărător, ~oare [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~oare / E: scăpăra1 + -tor] 1 sf (Mpl) Instrument format din amnar, cremene și iască (sau fitil), cu care se scapără1, pentru a aprinde ceva Si: (pop) scăpărământ, (îvr) scăpărătură (1), (reg) scăpărar, scăpărici. 2 sf (Reg; spc; mpl) Chibrit (1). 3 sf (Reg; spc; mpl) Brichetă1. 4 sf (Rar; pex; mpl) Scânteie, flacără produse cu scăpărătoarea (1-3). 5 sf (Rar; mpl) Parte a unei cutii de chibrituri (acoperită cu un strat de fosfor roșu) pe care se freacă chibritul pentru a se aprinde. 6 sf (Trs; mpl) Percutor al unei arme de foc. 7 a (Mai ales d. surse de lumină) Care scapără1 (14). 8 sm (Ent; reg) Licurici (Lampyris noctiluca). 9 a (D. ochi, privire) Care scapără1 (20) Si: scânteietor (3), sclipitor (5). 10 a (Fig; d. oameni) Dotat cu o inteligență vie, cu un talent deosebit și de obicei spontan (ce impresioneză puternic) Si: scânteietor (4), sclipitor (6), strălucitor. 11 a (Fig; d. manifestări, însușiri ale oamenilor) Care arată o inteligență sau un talent ieșite din comun Si: scânteietor (5), sclipitor (7), strălucitor.

scăpărători f. pl. unealtă de scăpărat: amnarul, cremenea și iasca fac scăpărătorile.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scăpărătoare s. f., g.-d. art. scăpărătorii; pl. scăpărători

scăpărătoare s. f., g.-d. art. scăpărătorii; pl. scăpărători

scăpărătoare s. f., g.-d. art. scăpărătorii; pl. scăpărători

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCĂPĂRĂTOARE s. (pop.) scăpărământ, (reg.) scăpărar, scăpărătură. (~ cu cremene, iască și amnar.)

SCĂPĂRĂTOARE s. v. brichetă, chibrit, cocoș.

SCĂPĂRĂTOARE s. (pop.) scăpărămînt, (reg.) scăpărar, scăpărătură. (~ cu cremene, iască și amnar.)

scăpărătoare s. v. BRICHETĂ. CHIBRIT. COCOȘ.

Intrare: scăpărătoare
scăpărătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăpărătoare
  • scăpărătoarea
plural
  • scăpărători
  • scăpărătorile
genitiv-dativ singular
  • scăpărători
  • scăpărătorii
plural
  • scăpărători
  • scăpărătorilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scăpărătoare, scăpărătorisubstantiv feminin

  • 1. Obiect (cremene, amnar, iască etc.) cu care se scapără pentru a produce scântei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Atunci trase, înfrigurat, din brîu scăpărătorile, bătu cu amnarul în cremene ș-aprinse un fir de iască. SADOVEANU, O. A. II 163. DLRLC
    • format_quote Na, c-am stins focul și am uitat să-mi aprind luleaua. Dar las’ că am scăpărători. CREANGĂ, P. 132. DLRLC
etimologie:
  • Scăpăra + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.