secundă sf [At: AMFILOHIE, E. 140/6 / V: (înv) secund sn, ~con~, (reg) ~ntă, săcunt sn / Pl: ~de / E: lat secundus, fr seconde, ger Sekunde] 1 (Mat) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri egală cu a șaizecea parte dintr-un minut hexagesimal sau cu a suta parte dintr-un minut centezimal. 2 Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut sau, mai nou, cu 9192631770 de perioade de oscilație ale radiației emise la tranziția între două nivele hiperfine ale stării fundamentale ³S1/2 a atomului de cesiu 133 Si: (reg) perț¹. 3 (Pex) Interval de timp foarte scurt (dintr-unul mai îndelungat) Si: clipă, clipită, ceas, oră, minut, moment, (rar) clipeală, (pop) cârtă, (îrg) cescuț, (reg) perț. 4 (Îlav) Din ~ în ~ La intervale foarte scurte Si: mereu. 5 (Îlav) ~ după (ori de) ~ În fiecare moment. 6 (Îal) Fără să se oprească Si: continuu, întruna, mereu, necontenit, neîncetat. 7-8 (Îlav) În toată ~da Secundă (5-6) 9 (Îlav) Într-o ~ (sau în două, rar, în trei, în patru etc. ~de) Într-un interval de timp care durează extrem de puțin Si: acum, curând, imediat, îndată, numaidecât, repede, de la o clipă al alta, de la un minut la altul, de la un moment la altul, din clipă în clipă, din minut în minut, din moment în moment, dintr-o clipă într-alta, dintr-un minut într-altul, dintr-un moment într-altul, fără întârziere, într-o clipă, într-o clipită, într-un minut, într-un moment, la moment, pe dată, pe loc, (pop) fără zăbavă, (îvp) într-o mică de ceas, (îrg) așași, nepristan, numai, (înv) așa, pe tot minutul, (reg) amuși, minten, mintenaș (1). 10 (Îal) Fără să treacă sau fără să întârzie mult timp. 11-12 (Îlav) Din ~ în ~ Secundă (9-10). 13-14 (Îlav) Dintr-o ~ într-alta Secundă (9-10). 15-16 (Îlav) De la o ~ la alta Secundă (9-10). 17-18 (Rar; îlav) La ~ Secundă (9-10). 19-20 (Îlav) (Numai) pentru o ~ (Numai) pentru un interval de timp care durează extrem de puțin Si: (numai) pentru o clipă, pentru un moment. 21 (Îlav) (Chiar) în această ~ sau (chiar) în ~da aceasta În momentul în care ne aflăm Si: (chiar) acum, (chiar) în această clipă, în acest moment. 22 (Îlav) (Chiar) în ~da aceea (sau ~dele acelea) sau (chiar) în acea ~ (sau în acele ~de) În momentul despre care este vorba Si: (chiar) atunci, (chiar) în clipa aceea, în momentul acela, pe moment. 23 (Îlav) Pe ~ Secundă (22). 24 (Îlav) (Chiar) din această ~ sau (chiar) din ~da aceasta Începând cu momentul în care ne aflăm Si: de acum (înainte), (chiar) din această clipă, în acest moment. 25 (Îlav) (Chiar) din ~da aceea sau (chiar) din acea ~ Începând cu momentul despre care este vorba Si: de atunci, din clipa aceea, din momentul acela. 26 (Îlav) (Chiar) din prima ~ Într-un interval de timp care durează extrem de puțin și care este concomitent cu stadiul inițial absolut al unei acțiuni Si: (chiar) de la început, din prima clipă, din primul moment. 27 (Îlav) (Chiar) în ultima ~ Într-un interval de timp care durează extrem de puțin și care se situează imediat anterior începerii unei acțiuni Si: (chiar) în ultima clipă, în ultimul moment. 28 (Îlav) (În) nici o ~ Nici (măcar) într-un interval de timp care durează extrem de puțin. 29 (Pex; îal) Nici măcar într-o cantitate, într-o modalitate, într-o măsură etc. cât de mică Si: defel, deloc, nicicum, nicidecum, câtuși de puțin, în nici un caz, (în) nici o clipă, (în) nici un fel, (în) nici un minut, (în) nici un moment, (îvp) necum (1), nicicât, nimic (1), (pfm) ioc, (reg) nici, neam, nicicacum, nicicacât. 30 (Îf) O ~! Exclamație prin care se cere cuiva să aibă puțină răbdare, să aștepte, să se oprească etc. Si: o clipă, un minut, un moment. 31 (Reg; îf săcundă) Limba pendulului (1). 32 (Muz) Interval între două sunete ale gamei aflate pe două trepte alăturate. 33 (Pex) Treapta a doua în raport cu o treaptă dată. 34 (Înv; îs) ~ mică (sau minoră) Semiton (1). 35 (Înv; îs) ~ mare (sau majoră) Ton² (1). 36 (Arg) Notă rea. 37 Poziție (de apărare) la scrimă.

SECUNDĂ, secunde, s. f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte din durata unui minut; (sens curent) timp foarte scurt (v. clipă, moment). (După o secundă, răspicat). E adevărat ce am aflat? SEBASTIAN, T. 280. ◊ (În contexte figurate) Nepăsătoare cade foaia... care a zîmbit unei secunde. ANGHEL, PR. 103. Loc. adv. Într-o secundă = într-o clipă, v. clipă. Într-o secundă i se perindară prin fața ochilor mulțime de întîmplări. CAMILAR, N. I 72. (Cu valoare de interjecție) O secundă! = o clipă! v. clipă. 2. Unitate de măsură a unghiurilor, submultiplu al gradului. 3. (Muz.) Interval format de două trepte alăturate.

SECUNDĂ s.f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, egală cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din două trepte alăturate ale unei game; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. A doua poziție (de apărare) la scrimă. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus].

SECUNDĂ s. f. 1. unitate de măsură a timpului, a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. unitate de măsură pentru unghiuri, submultiplu al minutului (2). 3. (muz.) interval între două trepte alăturate ale gamei diatonice; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. a doua poziție de apărare la scrimă. (< fr. seconde, germ. Sekunde)

secundă s. f. în sint. secundă atomică / astronomică ◊ „Secunda atomică, noul etalon oficial de măsurare a timpului introdus în U.R.S.S., permite o creștere a preciziei de 30 de ori – informează agenția T.A.S.S. Ca unitate de măsură a fost luată perioada trecerii de la un nivel energetic la altul a unui atom de cesiu. Până acum, etalonul de măsurare a timpului îl constituia a 86400-a parte din perioada de rotație a Pământului în jurul axei sale – secunda astronomică.” R.l. 29 I 77 p. 5 (din fr. seconde)

SECUNDĂ ~e f. 1) Unitate de măsură a timpului egală cu a șaizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipă; clipita; moment. ◊ Într-o ~ într-o clipă; imediat. (Așteptați) o ~ (așteptați) un moment; o clipă; imediat. 3) Unitate de măsură a unghiurilor egală cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre două trepte alăturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. Sekunde

secundă f. 1. a șaizecea parte dintr’o minută, dintr’un grad; 2. fig. timp foarte scurt: așteaptă-mă o secundă; 3. Muz. interval între două note care se succed în ordine naturală.

*secúndă f., pl. e (fr. seconde, d. lat. secundus, al doilea). A șaĭ-zecea parte dintr’o minută de oră saŭ de grad. Fig. Clipă, moment foarte scurt: nu aștept nici o secundă! Muz. Intervalu dintre doŭă note. Scrimă. Atac (paradă saŭ ripostă) țînînd arma cu unghiile în jos.

săcunt sn vz secundă

secondă sf vz secundă

secund² sn vz secundă

secuntă sf vz secundă

SECUND s.n. 1. Vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. (Poligr.) Titlu interior al cărților și broșurilor. // s.f. Tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus].

SECUND, -Ă I. adj. imediat după primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofițer de navă care ajută sau înlocuiește pe comandant. 2. persoană care ajută pe o alta în muncă, în afaceri. ♦ (arbitru) ~ = (volei, baschet, hochei etc.) arbitru care secondează pe arbitrul principal în conducerea unei competiții. ◊ (box) tehnician (antrenor) care își asistă elevul la colțul ringului în timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. titlu interior al cărților și broșurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. (< fr. second, lat. secundus)

secundă s. f., g.-d. art. secundei; pl. secunde; abr. s/sec., simb. "

secundă s. f., g.-d. art. secundei; pl. secunde; abr. s/sec., simb. ″

secundă s. f., g.-d. art. secundei; pl. secunde; abr. s sau sec., simb.

SECUNDĂ s. 1. (Transilv.) perț. (O ~ dintr-un minut.) 2. v. moment.

SECUNDĂ s. 1. (Transilv.) perț. (O ~ dintr-un minut.) 2. ceas, clipă, clipită, minut, moment, oră, timp, vreme, (rar) clipeală, (pop.) cirtă, soroc, (înv. și reg.) cescuț. (A sosit ~ cînd...)

KILOCICLU PE SECUNDĂ s. v. kilohertz.

KILOCICLU PE SECUNDĂ s. (FIZ.) kilohertz.

secundă (< it. seconda „a doua”) 1. Intervalul* (simplu) dintre două trepte* consecutive ale scării muzicale diatonice*; se notează uneori cu cifra 2. Tipuri diatonice în sistemul temperat*: s. mare (ex.: do-re, fa-sol) valorează 1 ton* și se notează cu 2 M; s. mică (ex.: mi-fa, si-do) valorează 1 semiton* și se notează cu 2 M. Cu alterații* se obțin s. cromatice de diferite tipuri. Este importantă s. mărită (ex.: fa-sol diez și bemol-do diez), care cuprinde 1 1/2 tonuri sau 3 semitonuri. Se notează cu 2+ și caracterizează intervalul dintre treptele VI-VII ale gamei* minore* armonice clasice. În modurile* pop., s. mărită apare între alte trepte; sunt și moduri cu 2 s. mărite. Toate tipurile de s. sunt intervale disonante*. În sistemul temperat și tonal, s. mărită (interval disonant) este enarmonică (2) cu terța mică (interval imperfect consonant*), cuprinzând același număr de 3 semitonuri. S. micșorată (ex.: do-re dublu bemol, mi-fa bemol) este enarmonică cu intervalul de primă* și deci nu cuprinde nici un semiton. Prin răsturnare*, s. mare devine septime* mică (ex. fa-sol → sol-fa), iar s. mică, septime mare (ex.: mi-fa → fa-mi). S. mărită devine septimă micșorată (ex.: si bemol-do diez → do diez-si bemol). Rezolvarea* în interval consonant a s. se obține în multe moduri, după caz (ex. s. mare do-re poate fi rezolvată în do-mi bemol, si-re, si bemol-re etc., iar s. mărită fa-sol diez în mi-sol, fa-la sau mi-la). 2. Treapta a doua a unei game (supratonica*), numărând de la tonică*, situată pe o treaptă dată. ♦ În gama naturală* (G. Zarlino), s. mare are două mărimi: do-re, fa-sol și sol-la un ton mic 10/9. Rezultă că în această gamă terța mică re-fa 32/27 este mai mică cu o comă* sintonică 81/80 decât mi-sol; cvinta re-la 40/27 este mai mică cu aceeași comă decât do-sol 3/2, pe când cvarta la-re 27/20 este mai mare cu aceeași comă decât do-fa 4/3.

SECÚNDĂ (< fr.) s. f. 1. Unitate de măsură a timpului (simbol: s.) egală cu 9.192.631.770 (perioade de oscilație ale radiației emise la tranziția între două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ³S1/2 atomului de cesiu 133. Reprezintă fracțiunea 1/31556925,9747 dintr-un an tropic fictiv luat pe scara timpului efemeridelor și început la momentul 0 al lunii ian. 1900 (31 dec. 1899), ora 12. ♦ Interval de timp foarte scurt; clipă, moment. 2. Unitate de măsură a unghiurilor, submultiplu al minutului. V. centezimal, sexagesimal. 3. (MUZ.) Interval dintre două sonete la distanța de două trepte (ex. do-re).