20 de definiții pentru serba

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SERBA, serbez, vb. I. Tranz. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.); fig. a omagia, a cinsti, a lăuda. ♦ A ține sărbătoare; a nu lucra, a prăznui. – Lat. servare.

SERBA, serbez, vb. I. Tranz. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.); fig. a omagia, a cinsti, a lăuda. ♦ A ține sărbătoare; a nu lucra, a prăznui. – Lat. servare.

serba vtrp [At: PSALT. 151 / V: (îrg) săr~, (înv) sărbi, (reg) ~rva, sirva / Pzi: ~bez / E: ml servare] 1-2 (C. i. evenimente, persoane etc.) A (se) cinsti printr-o întrunire cu caracter solemn, festiv etc. Si: a aniversa, a celebra, a comemora. 3-4 (C. i. evenimente sau personalități religioase) A (i se) închina o sărbătoare (1) Si: a prăznui (1), proslăvi (2), ține (5). 5-6 (Rar; fig) A (se) omagia. 7-8 (Înv) A (se) oficia.

SERBA, serbez, vb. I. Tranz. (Complementul indică un fapt însemnat, un eveniment memorabil etc.) A sărbători. Lîngă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate, Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate, Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese. EMINESCU, O. I 85. Potoski dă poruncă să-mpartă vin pe la soldați, pentru ca să serbeze victoria noastră. ALECSANDRI, T. II 37. (Cu pronunțare regională) Găsim într-un jurnal aducerea-aminte a adunării de la Blaj, ziua cea mare de 15 mai 1848, sărbată de pribegii din Principate la Paris la 15 mai 1851. RUSSO, S. 67. ♦ Fig. A omagia, a cinsti. Cînd privesc la tine, scumpa mea iubită, Ca o liră dulce inima-mi trezită Cîntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții. ALECSANDRI, P. II 27. Ciocîrlia cea voioasă în văzduh se legăna Și-nturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba. NEGRUZZI, S. I 115. ♦ (În limbajul bisericesc) A ține sărbătoare, a prăznui.

A SERBA ~ez 1. tranz. (evenimente importante, zile memorabile) A marca printr-o solemnitate; a sărbători; a celebra. 2. intranz. A ține sărbătoare; a prăznui. /<lat. servare

serbà v. a sărbători: cântă și serbează bunurile vieții AL. [Lat. SERVARE].

sărba f. horă țărănească, importată din Serbia.

sărbéz, a -á v. intr. (din serbez, forma vestică, rară și ĭa, d. lat. servare, a conserva, a păstra; it. serbare, pv. vcat. vsp. servar. V. con-serv). Țin o sărbătoare: a sărba învierea Domnuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

serba (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. serbez, 3 serbea; conj. prez. 1 sg. să serbez, 3 să serbeze

serba (a ~) vb., ind. prez. 3 serbea

serba vb., ind. prez. 1 sg. serbez, 3 sg. și pl. serbea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SERBA vb. 1. a aniversa, a celebra, a prăznui, a sărbători, a ține, (înv. și reg.) a prăznici. (~ 25 de ani de la căsătorie.) 2. a comemora, a sărbători. (~ un mare eveniment.)

SERBA vb. 1. a aniversa, a celebra, a prăznui, a sărbători, a ține, (înv. și reg.) a prăznici. (~ 25 de ani de la căsătorie.) 2. a comemora, a sărbători. (~ un mare eveniment.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

serba (-bez, -at), A celebra, a comemora, a sărbători. – Var. sărba. Lat. servāre (Pușcariu 1582; REW 7872), cf. it. serbare, prov., cat., v. sp. servar.Der. serbare, s. f. (festivitate, petrecere); sărbătoare (mr. sărbătoare, megl. sîrbătoare), s. f. (zi festivă, petrecere), din participiul serbat cu suf. -oare ca scăldătoare, cîntători etc. (după Pascu, I, 151 și Densusianu, GS, II, 310, din lat. *servatoria); sărbători, vb. (a celebra); sărbătoresc, adj. (festiv).

Intrare: serba
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • serba
  • serbare
  • serbat
  • serbatu‑
  • serbând
  • serbându‑
singular plural
  • serbea
  • serbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • serbez
(să)
  • serbez
  • serbam
  • serbai
  • serbasem
a II-a (tu)
  • serbezi
(să)
  • serbezi
  • serbai
  • serbași
  • serbaseși
a III-a (el, ea)
  • serbea
(să)
  • serbeze
  • serba
  • serbă
  • serbase
plural I (noi)
  • serbăm
(să)
  • serbăm
  • serbam
  • serbarăm
  • serbaserăm
  • serbasem
a II-a (voi)
  • serbați
(să)
  • serbați
  • serbați
  • serbarăți
  • serbaserăți
  • serbaseți
a III-a (ei, ele)
  • serbea
(să)
  • serbeze
  • serbau
  • serba
  • serbaseră
sărba
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sărbi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
serva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sirva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

serba, serbezverb

  • 1. A sărbători (un fapt important, un eveniment memorabil etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lîngă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate, Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate, Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
    • format_quote Potoski dă poruncă să-mpartă vin pe la soldați, pentru ca să serbeze victoria noastră. ALECSANDRI, T. II 37. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Găsim într-un jurnal aducerea-aminte a adunării de la Blaj, ziua cea mare de 15 mai 1848, sărbată de pribegii din Principate la Paris la 15 mai 1851. RUSSO, S. 67. DLRLC
    • 1.1. figurat Cinsti, lăuda, omagia. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cînd privesc la tine, scumpa mea iubită, Ca o liră dulce inima-mi trezită Cîntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții. ALECSANDRI, P. II 27. DLRLC
      • format_quote Ciocîrlia cea voioasă în văzduh se legăna Și-nturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba. NEGRUZZI, S. I 115. DLRLC
    • 1.2. A ține sărbătoare; a nu lucra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: prăznui
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.