19 definiții pentru sevai

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEVAI, (2) sevaiuri, s. n. (Înv.) 1. Țesătură de mătase cu fire de aur sau de argint. 2. Sortiment din această țesătură. [Var.: suvai s. n.] – Din tc. sevayi.

sevai sn [At: GHICA, S. 501 / V: sav~, suv~, suvaia[1] / A: (și) sevai / Pl: ~uri / E: tc sevai, sevayi] (Trî) Țesătură de mătase cu fir auriu sau argintiu. corectat(ă)

  1. În original, incorect accentuat: suvaia LauraGellner

SEVAI, sevaiuri, s. n. (Turcism înv.) Țesătură de mătase cu fire de aur sau de argint. [Var.: suvai, s. n.] – Din tc. sevayi.

SEVAI s. n. (Turcism învechit) Țesătură de mătase cu fir. Cealaltă mînă o ținea înfiptă în brîul galben, un taclit lat, care-i strîngea anteriul de sevai verde. CAMIL PETRESCU, O. II 39. Tînăra fecioară se arătă... cu auritul văl de beteală răsfirat pe un biniș de sevai alb. ODOBESCU, S. A. 93. Banul, îmbrăcat în anteriu de sevai subțire. FILIMON, C. 143. – Variantă: suvai (CAMIL PETRESCU, O. II 94) s. n.

SEVAI ~uri n. înv. Țesătură de mătase, ornamentată cu fir de aur sau de argint. /<turc. sevai, sevayi

sevai conj. Tr. măcar; ian să-mi joci cu fina mea, sevai cu mireasa ta POP. [Vechiu-rom. săvai, încailea («săvai bolnav cum era», M. Costin) = lat. SI VELIS, dacă vrei].

SUVAI s. n. v. sevai.

SUVAI s. n. v. sevai.

SUVAI s. n. v. sevai.

savai2 sn vz sevai

suvai sn vz sevai

suvaia sf vz sevai corectat(ă)

sevaiu n. stofă de mătase albă și de fir (fabricată în orașul Sevayi): anteriu de sevaiu subțire OD. [Turc. SEVAY].

suvaiu n. V. sevaiu: anteriu de suvaiu alb NEGR.

sevaíŭ și suvaíŭ n., pl. urĭ (turc. sevaĭl, după numele unuĭ oraș). Vechĭ. O stofă albă de matasă și de fir. – Și suvaĭá (Iorga, Negoț. 136; Sadov. VR. 1910, 4 59: anteriŭ de suvaĭa).

suváĭ, suvaĭá. V. sevaĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sevai (înv.) s. n., (sorturi) pl. sevaiuri

sevai (înv.) s. n., art. sevaiul; (sorturi) pl. sevaiuri

sevai s. n., art. sevaiul; (sorturi) pl. sevaiuri

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sevai (-iuri), s. n. – Țesătură orientală. – Var. suvai. Tc. sevayi (Șeineanu, III, 109).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sevai1 adv. (înv. și reg.) măcar; încailea.

Intrare: sevai
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sevai
  • sevaiul
  • sevaiu‑
plural
  • sevaiuri
  • sevaiurile
genitiv-dativ singular
  • sevai
  • sevaiului
plural
  • sevaiuri
  • sevaiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suvai
  • suvaiul
  • suvaiu‑
plural
  • suvaiuri
  • suvaiurile
genitiv-dativ singular
  • suvai
  • suvaiului
plural
  • suvaiuri
  • suvaiurilor
vocativ singular
plural
suvaia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
savai
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sevai, sevaiurisubstantiv neutru

învechit
  • 1. (numai) singular Țesătură de mătase cu fire de aur sau de argint. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cealaltă mînă o ținea înfiptă în brîul galben, un taclit lat, care-i strîngea anteriul de sevai verde. CAMIL PETRESCU, O. II 39. DLRLC
    • format_quote Tînăra fecioară se arătă... cu auritul văl de beteală răsfirat pe un biniș de sevai alb. ODOBESCU, S. A. 93. DLRLC
    • format_quote Banul, îmbrăcat în anteriu de sevai subțire. FILIMON, C. 143. DLRLC
  • 2. Sortiment din această țesătură. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.