3 definiții pentru siderare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SIDERA, siderez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A stupefia. – Din fr. sidérer.
SIDERA vb. I. tr. (Liv.) A încremeni, a împietri, a stupefia. [< fr. sidérer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sidera vb., ind. prez. 1 sg. siderez, 3 sg. și pl. siderează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: siderare
siderare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
sidera, siderezverb
- diferențiere A țintui, a străfulgera cu privirea. DLRLC
- Femeia încordată îl sidera cu ochii ei scînteietori. IBRĂILEANU, A. 127. DLRLC
-
etimologie:
- sidérer DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.