19 definiții pentru sinceritate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINCERITATE, (2) sincerități, s. f. 1. Însușirea de a fi sincer (1); lipsă de prefăcătorie sau de viclenie; franchețe, loialitate. ◊ Loc. adv. Cu sinceritate = în mod sincer (1); din toată inima. 2. (Rar) Confidență, confesiune, destăinuire. – Din fr. sincérité, lat. sinceritas, -atis.

SINCERITATE, (2) sincerități, s. f. 1. Însușirea de a fi sincer (1); lipsă de prefăcătorie sau de viclenie; franchețe, loialitate. ◊ Loc. adv. Cu sinceritate = în mod sincer (1); din toată inima. 2. (Rar) Confidență, confesiune, destăinuire. – Din fr. sincérité, lat. sinceritas, -atis.

sinceritate sf [At: CR (1829), 2401/14 / V: (înv) sen~, sențeret~ / E: fr sincérité] 1 Lipsă de ipocrizie Si: franchețe (1), lealitate, loialitate, (înv) prostie, prostime, sadacat. 2 (Îlav) Cu ~ În mod sincer (1) Si: (liv) sinceramente. 3 (Îal) Din toată inima. 4 (Rar; lpl) Confidență (1).

SINCERITATE s. f. Însușirea de a fi sincer; franchețe. I-am spus și eu, cu sinceritatea de la douăzeci de ani, cine sînt, de unde și de ce am plecat și încotro mă duc. GALACTION, O. I 88. O sinceritate absolută reiesă din opera tuturor scriitorilor tineri. ANGHEL, PR. 185. Anna e fire semeață... Poate să primească bine și să înțeleagă sinceritatea cu care îți deschizi inima, dar poate să se și supere. D. ZAMFIRESCU, R. 150.

SINCERITATE s.f. Însușirea, caracterul a ceea ce este sincer; neprefăcătorie, franchețe. [Cf. fr. synchysis].

SINCERITATE s. f. însușirea, caracterul a ceea ce este sincer; neprefăcătorie, franchețe. (< fr. sincérité, lat. sinceritas)

SINCERITATE f. Caracter sincer; franchețe. [G.-D. sincerității] /<fr. sincérité

*sinceritáte f. (lat. sincéritas, -atis). Calitatea de a fi sincer. V. falsitate, prefacere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sinceritate s. f., g.-d. art. sincerității; (confidențe) (rar) pl. sincerități

sinceritate s. f., g.-d. art. sincerității; (confidențe) pl. sincerități

sinceritate s. f., g.-d. art. sincerității; (confidențe) pl. sincerități

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SINCERITATE s. cinste, (livr.) franchețe, lealitate, loialitate, (înv.) sadacat. (E de-o ~ dezarmantă.)

SINCERITATE s. cinste, (livr.) franchețe, lealitate, loialitate, (înv.) sadacat. (E de-o ~ dezarmantă.)

Sinceritate ≠ duplicitate, fariseism, fățărnicie, nesinceritate, perfidie

SINCERITĂȚI s. pl. v. confesiune, confidență, destăinuire, dezvăluire, mărturisire, spovedanie.

sincerități s. pl. v. CONFESIUNE. CONFIDENȚĂ. DESTĂINUIRE. DEZVĂLUIRE. MĂRTURISIRE. SPOVEDANIE.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SINCERITATE. Subst. Sinceritate, franchețe; loialitate, lealitate. Cinste, onestitate, corectitudine, probitate (livr.), integritate. Credință, fidelitate, devotament, devoțiune (livr., rar). Naturalețe, simplitate, spontaneitate, dezinvoltură (livr.). Nevinovăție, puritate, inocență, candoare; naivitate, credulitate. Confidență, destăinuire, divulgare, mărturisire, spovedanie, confesiune. Obiectivitate, obiectivism (ieșit din uz), imparțialitate, nepărtinire. Adevăr, veridicitate, veracitate (livr.), veritate (rar). Verosimilitate (rar), verosimilitudine (rar). Adj. Sincer, franc, deschis (fig.), deschis la vorbă, cu sufletul deschis, cu inima deschisă, fățiș; loial, leal. Cinstit, onest, corect, prob (livr.), integru. Credincios, de bună credință, fidel, devotat. Firesc, natural, simplu, spontan, dezinvolt (livr.), neprefăcut, nefățărit (înv.). Nevinovat, pur, inocent, candid, naiv, credul. Obiectiv, obiectivist (ieșit din uz), imparțial, nepărtinitor, drept. Adevărat, veridic, autentic, veritabil. Verosimil. Vb. A fi sincer, a fi deschis, a avea inimă deschisă, a fi cinstit, a umbla (a veni) pe drum nu pe potecă. A spune adevărul, a mărturisi, a (se) destăinui, a se spovedi, a se confesa, a se confia (rar), a-și deschide inima (sufletul). A spune pe față, a da în vileag, a da pe față, a vorbi (a spune) pe șleau, a spune de-a dreptul, a spune cuiva verde în față, a-i spune cuiva oarzăn (în față); a da cărțile pe față; a spune de la (din) inimă. Adv. (În mod) sincer, sinceramente (rar), cu toată sinceritatea, din toată inima, deschis, franc, fără ascunzișuri, cu mîna pe conștiință, cu mîna pe inimă; fățiș; pe față, pe șleau, fără ocol, fără înconjur, fără menajamente. Cu nevinovăție, cu candoare. V. adevăr, certitudine, cinste, comportare, destăinuire, inocență, principialitate.

Intrare: sinceritate
sinceritate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sinceritate
  • sinceritatea
plural
  • sincerități
  • sinceritățile
genitiv-dativ singular
  • sincerități
  • sincerității
plural
  • sincerități
  • sincerităților
vocativ singular
plural
senceritate
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sențeretate
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sinceritate, sinceritățisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.