14 definiții pentru slugarnic
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SLUGARNIC, -Ă, slugarnici, -ce, adj. (Despre oameni) Care are o atitudine umilă, lipsită de demnitate față de cei pe care îi slujește sau de care depinde; (despre manifestări ale oamenilor) care decurge dintr-o astfel de atitudine; servil. – Slugar (înv. „slugă” < bg.) + suf. -nic.
slugarnic, ~ă a [At: HELIADE, L. B. II, 84/24 / Pl: ~ici, ~ice / E: slugări + -nic] 1 a (D. oameni) Care are o atitudine de supunere exagerată, lipsită de demnitate, față de cineva, pentru a obține unele avantaje Si: plecat2, servil, supus, umil, (liv) obsecvios, (înv) slugos (1), (îvr) slugar (1), slugăratic, slugărelnic (1), slugăresc (3). 2 av În mod umil și lipsit de demnitate Si: (înv) slugărește. 3 a (D. manifestări, acțiuni etc. ale oamenilor) Care denotă supunere exagerată, umilitoare Si: servil, (liv) obsecvios, (îvr) slugar (2), (înv) slugos (2). 4 smf Persoană lipsită de caracter. 5 a (Reg) Care face serviciu de slugă (1) bună Si: devotat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLUGARNIC, -Ă, slugarnici, -ce, adj. (Despre oameni) Care are o atitudine umilă, lipsită de demnitate față de cei pe care îi slujește sau de care depinde; (despre manifestări ale oamenilor) care decurge dintr-o astfel de atitudine; servil. – Slugar (Înv. „slugă” < bg. ) + suf. -nic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SLUGARNIC, -Ă, slugarnici, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care are o atitudine umilă, josnică, lipsită de demnitate față de cei pe care îi slujește sau de care depinde; (despre manifestări ale oamenilor) care decurge dintr-o astfel de atitudine; servil. Purtare slugarnică. ◊ (Adverbial) [Comisarul] îl prinsese de braț, slugarnic, pe procuror. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 229. ◊ (Substantivat) Nu slugări printre slugarnici; poartă-ți fruntea sus printre nemernici! MACEDONSKI, O. III 116. 2. (Învechit) Care face serviciu de slugă bună; devotat. În loc să-mi dea pace că i-am fost așa slugarnic, acum mi-a dat 50 de nuiele. RETEGANUL, P. II 57.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLUGARNIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial (despre oameni și despre manifestările lor) Care vădește umilință (ca slugile în fața superiorilor); lipsit de demnitate; servil. /a slugări + suf. ~nic
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slugarnic a. servil.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
slugárnic, -ă adj. (d. slugă): Servil. Adv. A se purta slugarnic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
slugarnic adj. m., pl. slugarnici; f. slugarnică, pl. slugarnice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
slugarnic adj. m., pl. slugarnici; f. slugarnică, pl. slugarnice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
slugarnic adj. m., pl. slugarnici; f. sg. slugarnică, pl. slugarnice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SLUGARNIC adj. v. cinstit, credincios, devotat, fidel, nestrămutat, statornic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SLUGARNIC adj., adv. 1. adj. plecat, servil, (livr.) obsecvios. (E prea ~ în fața șefilor.) 2. adj. servil, supus, umil, (livr.) obsecvios, (înv.) slugăresc, slugos. (O atitudine ~.) 3. adv. servil, (înv.) slugărește. (Se poartă ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
slugarnic adj. v. CINSTIT. CREDINCIOS. DEVOTAT. FIDEL. NESTRĂMUTAT. STATORNIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SLUGARNIC adj., adv. 1. adj. plecat, servil, (livr.) obsecvios. (E prea ~ în fața șefilor.) 2. adj. servil, supus, umil, (livr.) obsecvios, (înv.) slugăresc, slugos. (O atitudine ~.) 3. adv. servil, (înv.) slugărește. (Se poartă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
slugarnic, slugarnicăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Care are o atitudine umilă, lipsită de demnitate față de cei pe care îi slujește sau de care depinde; (despre manifestări ale oamenilor) care decurge dintr-o astfel de atitudine. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: servil
- Purtare slugarnică. DLRLC
- [Comisarul] îl prinsese de braț, slugarnic, pe procuror. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 229. DLRLC
- Nu slugări printre slugarnici; poartă-ți fruntea sus printre nemernici! MACEDONSKI, O. III 116. DLRLC
-
- 2. Care face serviciu de slugă bună. DLRLCsinonime: devotat
- În loc să-mi dea pace că i-am fost așa slugarnic, acum mi-a dat 50 de nuiele. RETEGANUL, P. II 57. DLRLC
-
etimologie:
- Slugar (învechit „slugă” din limba bulgară) + sufix -nic. DEX '09