social, ~ă [At: PLEȘOIANU, T. III, 48/26 / P: ~ci-al / V: (îrg) soți~ / Pl: ~i, ~e / E: fr social, lat socialis, it sociale] 1 a Care aparține societății umane Si: (îvr) soțios (1), (nob) societar (5), societarist (1). 2 a Care este propriu societății Si: (îvr) soțios (2), (nob) societar (6), societarist (2). 3 a Care este creat de societate Si: (îvr) soțios (3), (nob) societar (7), societarist (3). 4 a (Spc) Care este propriu unui anumit tip de societate Si: (îvr) soțios (4), (nob) societar (8), societarist (4). 5 a (Spc) Care este legat de apartenența la o anumită clasă a societății sau la un anumit grup din societate Si: (îvr) soțios (5), (nob) societar (9), societarist (5). 6 av În mod social (2). 7 sn Ansamblul problemelor legate de societatea omenească. 8 a (Rar) Sociabil (1). 9 a Care ține de o societate comercială sau de asociațiile unei case de comerț. 10 a (D. plante) Care trăiesc reunite în număr mare și care se acomodează ușor la mediu.

SOCIAL, -Ă, sociali, -e, adj. 1. Care este creat de societate, propriu societății, avînd caracterul acesteia; care este legat de viața oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau față de societate; care privește societatea omenească. Științe sociale. ▭ În «Mortua est» Eminescu e muncit de enigma morții; în «Împărat și proletar» de enigma vieții sociale, a luptelor de clasă, a revoluțiilor sociale. GHEREA, ST. CR. I 115. 2. Legat de apartenența la o anumită clasă a societății sau la un anumit grup din societate. Origine socială. ▭ Prin compoziția sa socială... armata a fost pusă în trecut... în slujba claselor exploatatoare. SCÎNTEIA, 1949, nr. 1347. ◊ Orînduire socială v. orînduire. 3. Care ține de o societate comercială sau de asociațiile unei case de comerț. Capital social. Parte socială.

SOCIAL, -Ă adj. 1. Creat de societate, al societății, caracteristic societății; care privește societatea omenească. 2. Care este produsul unei activități desfășurate în comun. 3. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită clasă a societății. 4. Care aparține unei societăți comerciale. [Pron. -ci-a-. / < fr. social, it. sociale, lat. socialis].

SOCIAL, -Ă adj. 1. referitor la societate, caracteristic societății. 2. creat de societate; care este produsul unei activități desfășurate în comun. 3. propriu unui anumit tip de societate. (< fr. social, lat. socialis)

SOCIAL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de societate; propriu societății. Mediu ~. Progres ~. 2) Care aparține unei anumite clase, unui anumit grup al societății. 3) Care este propriu unui grup de oameni. [Sil. -ci-al] /<fr. social, lat. socialis, it. sociale

social a. 1. privitor la societate: vieață socială; 2. relativ la o societate comercială: capital social.

*sociál, -ă adj. (lat. socialis. V. asociez). Relativ la societate (la lume): ordinea socială displace anarhiștilor. Relativ la o societate comercială: capitalu social. Știința socială, sociologia. Războiu social (la vechiĭ Romanĭ), insurecțiunea aliaților (sociĭ) din restu Italiiĭ p. a dobîndi drepturĭ egale cu cetățeniĭ Romeĭ (90-88). Adv. Socialmente.

soțial a vz social

economico-social, -ă adj. ◊ „Un rol major în îndeplinirea marilor obiective ale dezvoltării economico-sociale a țării.” R.l. 31 X 78 p. 3; v. și endemicitate (1973) (din economic + social; LRC II p. 215)

social¹ (desp. -ci-al) adj. m., pl. sociali; f. socială, pl. sociale

+social² (desp. -ci-al) adv. (asistată social, asistați social)

social (-ci-al) adj. m., pl. sociali; f. socială, pl. sociale

social adj. m. (sil. -ci-al), pl. sociali; f. sg. socială, pl. sociale

social (i-a)

SOCIAL adj. v. comunicativ, expansiv, prietenos, sociabil, volubil.

social adj. v. COMUNICATIV. EXPANSIV. PRIETENOS. SOCIABIL. VOLUBIL.

SOCIAL-POLITIC adj. sociopolitic.

SOCIAL-PROFESIONAL adj. socioprofesional.

ACADEMIA DE STUDII SOCIAL-POLITICE, instituție cu un accentuat caracter politic creată în 1945 pentru pregătirea și perfecționarea activiștilor de partid, de stat ș.a. Și-a încetat activitatea în dec. 1989. Cunoscută sub numele de Academia „Ștefan Gheorghiu”.

ANTHROPOS PHYSEI ZOON POLITICON (Aυθρωποζ φὑσει ξωου πολιτιϰόυ) (gr.) omul este prin natura lui o ființă socială – Aristotel, „Politica”, I, 9.

ARHIVA PENTRU ȘTIINȚĂ ȘI REFORMĂ SOCIALĂ, revistă de sociologie, politică și filozofie, apărută la București între 1919 și 1938. Fundată și condusă de D. Gusti.

CONSILIUL ECONOMIC ȘI SOCIAL AL O.N.U. v. Organizația Națiunilor Unite.

REVISTA SOCIALĂ, publicație teoretică socialistă din România. A apărut, lunar, la iași (1884-1887).

REVUE ROUMAINE DES SCIENCES SOCIALES [revü rumén de siãs sosiál], revistă română de științe sociale. Înființată în 1954. Apare la București, în cinci serii: filozofie și logică, psihologie, științe juridice, științe economice, sociologie.