12 definiții pentru soluționa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOLUȚIONA, soluționez, vb. I. Tranz. A găsi, a da o soluție (2); a dezlega, a rezolva. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. solutionner.

SOLUȚIONA, soluționez, vb. I. Tranz. A găsi, a da o soluție (2); a dezlega, a rezolva. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. solutionner.

soluționa vtrp [At: CADE / P: ~ți-o~ / Pzi: ~nez / E: fr solutionner] (C. i. dificultăți, probleme etc.) 1-2 A (se) găsi o soluție (1) Si: a dezlega (27), a remedia, a rezolva, (înv) a paravlepsi.

SOLUȚIONA, soluționez, vb. I. Tranz. A da o soluție unei probleme, a dezlega, a rezolva.

SOLUȚIONA vb. I. tr. A da o soluție; a dezlega, a rezolva (o problemă, o chestiune). [Pron. -ți-o-. / < fr. solutionner].

SOLUȚIONA vb. tr. 1. a da o soluție; a dezlega, a rezolva o problemă dificilă. 2. a pregăti o soluție de ebonită care se pune pe un metal, pentru a se realiza aderența acestuia cu cauciucul. (< fr. solutionner)

A SOLUȚIONA ~ez tranz. (probleme) A examina amănunțit, oferind o soluție; a dezlega; a rezolva; a delibera; a tranșa. /<fr. solutionner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

soluționa (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. soluționez, 3 soluționea; conj. prez. 1 sg. să soluționez, 3 să soluționeze

soluționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 soluționea

soluționa vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. soluționez, 3 sg. și pl. soluționează; conj. prez. 3 sg. și pl. soluționeze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOLUȚIONA vb. 1. v. lămuri. 2. a clarifica, a rezolva. (A ~ un litigiu.)

SOLUȚIONA vb. a clarifica, a descifra, a desluși, a dezlega, a explica, a lămuri, a limpezi, a rezolva. (A ~ enigma.)

Intrare: soluționa
  • silabație: -ți-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • soluționa
  • soluționare
  • soluționat
  • soluționatu‑
  • soluționând
  • soluționându‑
singular plural
  • soluționea
  • soluționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • soluționez
(să)
  • soluționez
  • soluționam
  • soluționai
  • soluționasem
a II-a (tu)
  • soluționezi
(să)
  • soluționezi
  • soluționai
  • soluționași
  • soluționaseși
a III-a (el, ea)
  • soluționea
(să)
  • soluționeze
  • soluționa
  • soluționă
  • soluționase
plural I (noi)
  • soluționăm
(să)
  • soluționăm
  • soluționam
  • soluționarăm
  • soluționaserăm
  • soluționasem
a II-a (voi)
  • soluționați
(să)
  • soluționați
  • soluționați
  • soluționarăți
  • soluționaserăți
  • soluționaseți
a III-a (ei, ele)
  • soluționea
(să)
  • soluționeze
  • soluționau
  • soluționa
  • soluționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

soluționa, soluționezverb

  • 1. A găsi, a da o soluție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. A pregăti o soluție de ebonită care se pune pe un metal, pentru a se realiza aderența acestuia cu cauciucul. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.