24 de definiții pentru somn (stare)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOMN2 s. n. Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară, prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise; starea celui care doarme. ♦ Somnul de veci (sau cel lung, veșnic) = moartea. ◊ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește. A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). A-l fura (pe cineva) somnul = a ațipi. Somn ușor, formulă prin care se dorește cuiva care se culcă somn liniștit. A-l păli (sau a-l toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi. ♦ Fig. Stare de inerție; toropeală, amorțire. ♦ Necesitatea de a dormi; senzație provocată de această necesitate. – Lat. somnus.

somn2 sn [At: COD. VOR.2 8v/4 / Pl: (rar) ~uri, soamne / E: ml somnus] 1 Stare fiziologică periodică a organismelor animale și umane, necesară redresării forțelor, caracterizată prin repaus motor, prin încetinirea respirației, a circulației etc. și prin întreruperea activității psihice conștiente la om Si: dormit1 (1), odihnă, repaus, (arg) soileală. 2 Stare a celui care doarme Si: dormit, odihnă, repaus, (arg) soileală. 3-4 (Îljv) Fără ~ (Care este) în stare de veghe Si: treaz. 5 (Îlav) În (sau prin, înv, din) ~ În timpul somnului (1). 6 (Pex; îal) În vis. 7 (Îe) Ca prin ~ În mod confuz. 8 (Îe) A nu avea ~, a nu-și găsi ~ul, a nu (i) se lipi (ori atinge) ~ul de pleoape (sau de cineva) A nu putea dormi. 9 (Îe) A-și face cineva ~ul A dormi (1). 10 (Îae) A se odihni suficient. 11 (Rar; îe) A fi pe marginea ~ului A fi pe punctul de a adormi. 12 (Îe) A trage un ~ (sau soamne sau un pui de ~) A dormi (adânc). 13 (Îe) A dormi ~ul iepurelui A dormi ușor. 14 (Îe) A-l fura pe cineva ~ul A ațipi (5). 15 (Îe) A-l păli (sau a-l toropi pe cineva) ~ul, a pica (sau a nu mai putea) de ~ A nu mai putea rezista nevoii de a dormi. 16 (Îs) ~ ușor (sau bun) Urare adresată unei persoane care se culcă. 17 (Înv; îc) ~-umblător Somnambulism. 18 (Îs) ~ de iarnă (ori hibernal), ~ul iernii Stare de amorțire în care petrec iarna unele viețuitoare. 19 (Îs) ~ul plantelor Poziție specială pe care o iau unele părți ale plantelor în timpul nopții. 20 (Îvr; fig) Himeră (4). 21 Necesitatea de a dormi. 22 Senzație provocată de necesitatea de a dormi. 23 (Îs) Greu de ~ Somnoros (1). 24 (D. ochi; îs) Cârpiți sau lipiți de ~, (rar) plini de ~ Somnoroși (2). 25 (Îs) Cu ~ul (greu) în (sau pe) gene Somnoros (1). 26 (Îe) A-i veni cuiva ~ul A simți nevoia de a dormi. 27 (Fig; șîs ~ul morții, ~ul mormântului, ~ul de veci, ~ul veșnic, ~ul cel veșnic, ~ul veșniciei, ultimul ~) Moarte. 28 (Fig) Stare de inerție Si: toropeală, amorțire (1). 29 (Reg; șîs ~ul cucului) Ouăle fluturelui inelat depuse în formă de inel pe ramurile tinere ale copacilor Si: (reg) somnișor2 (7), mărgica cucului, mărgicuța cucului, stupitul cucului. 30 (Reg; îc) ~ul pământului Plantă medicinală nedefinită mai îndeaproape.

SOMN2, (rar) somnuri, s. n. Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară, prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise; starea celui care doarme. ◊ Somnul de veci (sau cel lung, veșnic) = moartea. ◊ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește. A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). A-l fura (pe cineva) somnul = a ațipi. Somn ușor, formulă prin care se dorește cuiva care se culcă somn liniștit. A-l păli (sau a-l toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi. ♦ Fig. Stare de inerție; toropeală, amorțire. ♦ Necesitatea de a dormi; senzație provocată de această necesitate. – Lat. somnus.

SOMN2, (rar) somnuri, s. n. 1. Stare fiziologică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor și caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței; stare a celui care doarme. Somnul singur îl mai mîngîia. ANGHEL, PR. 45. Era tîrziu și somnul începuse a-mi atîrna greu pleoapele peste ochi. HOGAȘ, DR. 255. Somn, a gîndului odihnă, O, acopere ființa-mi cu-a ta mută armonie. EMINESCU, O. I 49. ◊ (Urmat de determinări atributive) Somnul de plumb mă prăbuși ca într-un întuneric. SADOVEANU, O. VI 214. N-am venit, Că somn greu m-a-nțepenit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237. ◊ (Personificat) Vino, soamne, de-l adoarme și tu, pește, de îl crește. DELAVRANCEA, O. II 152. ◊ Fig. După somnul adînc al pămîntului și al codrilor, iată că se arată iar colț de verdeață. SADOVEANU, O. VII 364. Un șuier lung, speriat... trezește somnul codrilor. VLAHUȚĂ, O. A. III 33. ◊ (În expresii care marchează începutul, durata, intensitatea acțiunii; uneori la dativ) Se întinse din nou somnului. CAMILAR, N. I 16. Ochii i se închideau, somnul îl dobora. GALACTION, O. I 41. La inginer, lumina stăruia încă. Nu-l prindea somnul. C. PETRESCU, R. DR. 250. Moș Ion o așeză încetișor pe pat și o acoperi. Un somn adînc o cuprinse. BUJOR, S. 49. Tîrziu de tot îl fură somnul. VLAHUȚĂ, O. A. 122. Culcă-te să tragi un pui de somn. SLAVICI, O. I 219. Dacă ești așa de fricoasă, apoi sui în căruță și te-așterne pe somn, că noaptea-i numa un ceas: acuș se face ziuă! CREANGĂ, O. A. 125. (Glumeț, în forma de pl. soamne) Ar fi poftit mai degrabă să fie undeva singuri, să-i tragă niște soamne. SADOVEANU, O. L. 238. ◊ Loc. adv. În (sau prin) somn = în timpul somnului, fiind adormit, dormind. Ciobanul, lîngă turmă, culcat cu ochii-n sus, În somn, spre-o altă lume purtat a fi se lasă. MACEDONSKI, O. I 116. Și prin satul adormit Doar vrun cîine-n somn mai latră Răgușit. COȘBUC, P. I 48. Prin somn tu vei simți trecînd fiori Prin trupul tău. id. ib. 313. Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn. CARAGIALE, O. II 356. Iar ea vorbind cu el în somn, Oftînd din greu suspină. EMINESCU, O. I 168. ◊ Expr. A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește, v. iepurește. Somn ușor, formulă (însoțind de obicei un salut la despărțire) prin care se urează cuiva somn liniștit. La revedere... Somn ușor! BASSARABESCU, V. 9. ♦ Somn de iarnă (sau hibernal) = starea de amorțire în care petrec iarna unele animale. Stîrnise dușmănia unei albine care, mînioasă cum sînt ele în preajma somnului de iarnă, s-a repezit la Ghighi. REBREANU, I. 128. ◊ Fig. Și-a pus pămîntul blană albă și-și doarme somnul hibernal. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 34. Somnul plantelor = aplecarea frunzelor sau închiderea florilor în timpul nopții. ♦ Fig. Stare de inerție; toropeală, amorțire. Poporul cel mare al nostru... a dormit un somn jalnic în întunericul satelor. SADOVEANU, O. VI 455. Voi ce stați în adormire, voi ce stați în nemișcare, N-auziți prin somnul vostru acel glas triumfător Ce se-nalță pîn-la ceruri din a lumii deșteptare, Ca o lungă salutare Cătr-un falnic viitor? ALECSANDRI, P. A. 81. ♦ Nevoia de a dormi; senzație provocată de această nevoie. Oamenii umblau în jurul focului parcă n-ar mai fi avut nici somn, nici case. REBREANU, R. II 205. ◊ (În construcții cu verbele «a fi», «a face») și cu pron. pers. în dativ) Sînt trudit și mi-i somn. SADOVEANU, N. F. 133. Cînd colea, pe la apusul soarelui, vine Serilă și zice că-i e somn. RETEGANUL, P. III 67. I s-au făcut somn strașnic, cît nu se mai putea ține. SBIERA, P. 58. Negru-i, doamne, pămîntu, Da-i mai negru urîtu; Din om te face neom, C-ai dormi și nu ți-i somn. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 212. 2. Fig. (De obicei determinat prin «veșnic», «de veci», «al morții» etc.) Stare a ființei care a încetat din viață; moarte. Dar somnul cel veșnic este greu. MACEDONSKI, O. I 51. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape. EMINESCU, O. I 219. ◊ Expr. A dormi somnul cel de veci v. dormi.Pl. și: (glumeț) soamne. - Formă gramaticală: vocativ (rar) soamne.

SOMN1 ~uri n. 1) Stare fiziologică normală de repaus, care este necesară ființelor pentru reînnoirea forțelor vitale. ~ adânc. ◊ ~ letargic stare patologică manifestată printr-un somn de durată foarte lungă. ~ hibernal stare de amorțeală a unor animale în timpul iernii. 2) Stare a celui care doarme. * ~ ușor formulă adresată cuiva înainte de culcare. A trage un pui de ~ a dormi bine. A-l (cu)prinde (sau a-l fura) ~ul a adormi; a ațipi. A dormi ~ul de veci (sau cel lung) a fi mort. /<lat. somnus

somn n. 1. suspensiune naturală a simțurilor cu pierderea cunoștinței; 2. poftă mare de a dormi: nu mai pot de somn; somnul veșnic, moartea; 3. fig. stare de inerție: iarna e somnul naturei. [Lat. SOMNUS].

2) somn n., pl. urĭ (lat. sŏmnus, somn, care vine din *sopnus, de unde și verbu sopire, a ațipi; vgr. ýpnos, ser. svap-na-s, somn, vsl. sŭpati, a dormi; it. sonno, sard. sonnu, pv. vfr. somme, sp. sueño, pg. somno. V. soporific, ipnotic). Starea de repaus în care omu și animalele dorm, adică, în mod natural, corpu lor își perde cunoștința și nu maĭ lucrează de cît inima, ceĭa ce se întlmplă obișnuit noaptea și excepțional ziua (invers la animalele de noapte): a-țĭ fi somn. Fig. Iarna e somnu naturiĭ. Somn de moarte, de plumb, somn greŭ, adînc. Somnu veșnic, moartea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOMN s. dormit, odihnă, repaus, (arg.) soileală. (După o oră de ~, s-a sculat.)

SOMN s. dormit, odihnă, repaus, (arg.) soileală. (După o oră de ~ s-a sculat.)

Somn ≠ nesomn, trezie, veghe, veghere

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

somn (-nuri), s. n.1. Actul de a dormi. – 2. Toropeală, tendință de a dormi. – Mr. somn(u), megl. son, istr. somn. Lat. sǒmnus (Cihac, I, 256; Pușcariu 1607; REW 8086), cf. vegl. samno, it. sonno, prov. som, fr. somme, cat. son, sp. sueño, port. somno.Der. somna (var. însomna), vb. (înv., a dormi); somnișor, s. m. (mac, Papaver somniferum; plantă, Clinopodium vulgare, Leonorus cardiaca; ouăle insectei Gastropacha neustria); somnorea, s. m. (specie de păsărică); însomnorat, adj. (înv., adormit); somnoros (var. somnuros), adj. (somnolent, fără vlagă; căruia îi place somul; leneș); a cărui der. din lat. somnolentus (REW 8085) nu pare probabilă, cf. Graur, BL, V, 113; somnoroasă, s. f. (plantă, Laserpitium prutenicum; pidosnic, Cerinthe minor); somnoroșie, s. f. (somnolență, buimăceală); somnie, s. f. (somnolență); nesomn, s. n. (insomnie). – Der. din fr. somnambul, s. m.; somnambulism, s. n.; somnifer, adj.; somnolență, s. f.; insomnie, s. f.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SOMN. Subst. Somn, somnișor (dim.), somnuleț, dormit. Somn ușor, pui de somn. Somn adînc, somn greu, somn de plumb. Dormitare, aromire, aromeală, somnolare (rar), moțăială, moțăit, moțăitură, picoteală, picotire. Toropeală, toropire, amorțeală, moleșeală, moleșire. Somnolență, somnie (rar), somnărie (rar), somnoroșie (rar). Adormire, ațipire, ațipeală, cufundare în somn. Somn natural; somn artificial; hipnoză; narcoză; comă. Letargie, somn letargic; hibernare. Insomnie. Somnifer, soporific, hipnotic, narcotic. Somnoros, somnare (reg.). Adj. Somnoros, somnolent, ațipit, adormit, toropit, moleșit; hipnotizat. Adormitor, toropitor, moleșitor, amețitor; somnifer, soporific, hipnotic, hipnotizant, narcotic. Letargic. Vb. A-i fi (cuiva) somn, a-l cuprinde somnul, a nu mai putea de somn, a cădea (a pica) de somn, a picura de somn, a-l păli (a-l toropi) somnul, a i se face (cuiva) somn, a i se închide (cuiva) ochii de somn, a i se face (cuiva) ochii mici, a-l prinde (a-l fura, a-l doborî) pe cineva somnul, a-i veni (cuiva) moș Ene pe la gene, s-a pus Ene pe la gene, a da geană-n geană, a dormi de-a-n picioarele (pe picioare). A dormita, a piroti, a picoti, a aromi, a moțăi, a somna, (rar), a somnola (franțuzism). A adormi, a ațipi, a(-i) da (cuiva) ochii (pleoapele) în gene (geană-n geană), a-l fura (pe cineva) somnul, l-a furat aghiuță, a se întinde somnului, a se așterne somnului. A dormi; a dormi ușor, a dormi somnul iepurelui, a dormi iepurește, a dormi numai cu un ochi; a dormi greu, a dormi dus, a dormi buștean (tun, butuc), a dormi neîntors; a sforăi, a trage (la) aghioase, a mîna (a duce) porcii la jir (pop.); a dormi cît un bei, a se umfla de somn. A adormi (pe cineva); a hipnotiza, a narcotiza. A hiberna. Adv. În somn, în stare de somn, prin somn. V. inactivitate, indolență, lene, medicament, moliciune, odihnă.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SOMN2 (lat. somnus) s. n. 1. Stare funcțională normală a organismelor animale și umane care survine periodic în alternanță cu starea de veghe și care se caracterizează prin repaus motor, lipsă de receptivitate pentru stimulii obișnuiți ai mediului (la om întreruperea activității psihice conștiente), prin particularități ale activităților vegetative și ale undelor electrice cerebrale. Înregistrarea activităților cerebrale în timpul s. a pus în evidență alternanța (de 5 până la 8 ori pe noapte) a unor perioade de somn profund, care apar în electroencefalogramă sub formă de unde lente (de frecvență joasă și cu mare amplitudine) și perioade cu unde rapide (de frecvență înaltă șicu amplitudine mică), asociate cu creșterea frecvenței pulsului, agitație, vise, mișcări rapide ale globilor oculari, care caracterizează somnul paradoxal. Echilibrul dintre s. și veghe, ca și între s. profund și cel paradoxal este indispensabil stării de sănătate. Unele boli se manifestă și prin tulburarea acestui echilibru în sensul insomniei sau hipersomniei. ♦ Inerție, toropeală, amorțire. ◊ Somn ușor, formulă prin care dorim cuiva să aibă un somn liniștit. 2. Somnul de veci (cel lung sau veșnic) = moartea.

SOMNUS EST IMAGO MORTIS (lat.) somnul este o imagine a morții – Cicero, „Tusculanae disputationes”, 1, 38.

Somnul lui Endimion – Endimion, păstor de o rară frumusețe, a fost osîndit de Zeus să doarmă veșnic, fiindcă a îndrăznit s-o seducă pe Hera. Îndrăgostită de el, Artemis l-a transportat pe muntele Latmus din Caria, unde în fiecare noapte, zeița, identificată cu Selene (Luna), venea să-i privească chipul fermecător. De aceea Endimion l-a rugat pe Zeus să nu-l trezească din somn, dar în schimb să-l lase pururea tînăr. John Keats a publicat în 1818 poemul Endymion, în care povestește legenda mitologică și care începe cu versul celebru : „A thing of beauty is a joy for ever” („Un lucru frumos e o bucurie eternă”). E tocmai ceea ce se înțelege prin expresia „somnul lui Endimion”. MIT.

Somnul lui Epimenide – Figura poetului și filozofului grec Epimenide e în bună parte legendară. Astfel, se povestește că el ar fi dormit fără întrerupere timp de 50 de ani, după care s-a trezit și a mai trăit pînă în anul 538 (î.e.n.), cînd s-a stins în etate de 300 de ani. Expresia „somnul lui Epimenide” se aplică unei persoane care a stat o vreme îndelungată departe de lume. IST.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

SOMN soileală, soileanu, soilescovici, soilescu.

a dormi somnul cel lung / de veci / drepților expr. a fi mort.

a-l fura somnul expr. a ațipi, a adormi.

Intrare: somn (stare)
somn2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • somn
  • somnul
  • somnu‑
plural
  • somnuri
  • somnurile
genitiv-dativ singular
  • somn
  • somnului
plural
  • somnuri
  • somnurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

somn, somnurisubstantiv neutru

  • 1. Stare fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată prin încetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară, prin încetinirea circulației, a respirației și prin vise; starea celui care doarme. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Somnul singur îl mai mîngîia. ANGHEL, PR. 45. DLRLC
    • format_quote Era tîrziu și somnul începuse a-mi atîrna greu pleoapele peste ochi. HOGAȘ, DR. 255. DLRLC
    • format_quote Somn, a gîndului odihnă, O, acopere ființa-mi cu-a ta mută armonie. EMINESCU, O. I 49. DLRLC
    • format_quote Somnul de plumb mă prăbuși ca într-un întuneric. SADOVEANU, O. VI 214. DLRLC
    • format_quote N-am venit, Că somn greu m-a-nțepenit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 237. DLRLC
    • format_quote personificat Vino, soamne, de-l adoarme și tu, pește, de îl crește. DELAVRANCEA, O. II 152. DLRLC
    • format_quote figurat După somnul adînc al pămîntului și al codrilor, iată că se arată iar colț de verdeață. SADOVEANU, O. VII 364. DLRLC
    • format_quote Un șuier lung, speriat... trezește somnul codrilor. VLAHUȚĂ, O. A. III 33. DLRLC
    • format_quote Se întinse din nou somnului. CAMILAR, N. I 16. DLRLC
    • format_quote Ochii i se închideau, somnul îl dobora. GALACTION, O. I 41. DLRLC
    • format_quote La inginer, lumina stăruia încă. Nu-l prindea somnul. C. PETRESCU, R. DR. 250. DLRLC
    • format_quote Moș Ion o așeză încetișor pe pat și o acoperi. Un somn adînc o cuprinse. BUJOR, S. 49. DLRLC
    • format_quote Tîrziu de tot îl fură somnul. VLAHUȚĂ, O. A. 122. DLRLC
    • format_quote Culcă-te să tragi un pui de somn. SLAVICI, O. I 219. DLRLC
    • format_quote Dacă ești așa de fricoasă, apoi sui în căruță și te-așterne pe somn, că noaptea-i numa un ceas: acuș se face ziuă! CREANGĂ, O. A. 125. DLRLC
    • format_quote glumeț Ar fi poftit mai degrabă să fie undeva singuri, să-i tragă niște soamne. SADOVEANU, O. L. 238. DLRLC
    • 1.1. Somnul de veci (sau cel lung, veșnic) = moartea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: moarte
      • format_quote Dar somnul cel veșnic este greu. MACEDONSKI, O. I 51. DLRLC
      • format_quote Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape. EMINESCU, O. I 219. DLRLC
    • 1.2. Somn de iarnă (sau hibernal) = starea de amorțire în care petrec iarna unele animale. DLRLC
      • format_quote Stîrnise dușmănia unei albine care, mînioasă cum sînt ele în preajma somnului de iarnă, s-a repezit la Ghighi. REBREANU, I. 128. DLRLC
      • format_quote figurat Și-a pus pămîntul blană albă și-și doarme somnul hibernal. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 34. DLRLC
    • 1.3. Somnul plantelor = aplecarea frunzelor sau închiderea florilor în timpul nopții. DLRLC
    • 1.4. figurat Stare de inerție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Poporul cel mare al nostru... a dormit un somn jalnic în întunericul satelor. SADOVEANU, O. VI 455. DLRLC
      • format_quote Voi ce stați în adormire, voi ce stați în nemișcare, N-auziți prin somnul vostru acel glas triumfător Ce se-nalță pîn-la ceruri din a lumii deșteptare, Ca o lungă salutare Cătr-un falnic viitor? ALECSANDRI, P. A. 81. DLRLC
    • 1.5. Necesitatea de a dormi; senzație provocată de această necesitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oamenii umblau în jurul focului parcă n-ar mai fi avut nici somn, nici case. REBREANU, R. II 205. DLRLC
      • format_quote Sînt trudit și mi-i somn. SADOVEANU, N. F. 133. DLRLC
      • format_quote Cînd colea, pe la apusul soarelui, vine Serilă și zice că-i e somn. RETEGANUL, P. III 67. DLRLC
      • format_quote I s-au făcut somn strașnic, cît nu se mai putea ține. SBIERA, P. 58. DLRLC
      • format_quote Negru-i, doamne, pămîntu, Da-i mai negru urîtu; Din om te face neom, C-ai dormi și nu ți-i somn. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 212. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială În (sau prin) somn = în timpul somnului, fiind adormit, dormind. DLRLC
      • format_quote Ciobanul, lîngă turmă, culcat cu ochii-n sus, În somn, spre-o altă lume purtat a fi se lasă. MACEDONSKI, O. I 116. DLRLC
      • format_quote Și prin satul adormit Doar vrun cîine-n somn mai latră Răgușit. COȘBUC, P. I 48. DLRLC
      • format_quote Prin somn tu vei simți trecînd fiori Prin trupul tău. COȘBUC, P. I 313. DLRLC
      • format_quote Toate prăvăliile cu obloanele lăsate ca pleoapele în somn. CARAGIALE, O. II 356. DLRLC
      • format_quote Iar ea vorbind cu el în somn, Oftînd din greu suspină. EMINESCU, O. I 168. DLRLC
    • chat_bubble A dormi somnul iepurelui = a dormi ușor, iepurește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A trage un (pui de) somn = a dormi (bine). DEX '09 DEX '98
      sinonime: dormi
    • chat_bubble A-l fura (pe cineva) somnul = ațipi. DEX '09 DEX '98
      sinonime: ațipi
    • chat_bubble Somn ușor, formulă prin care se dorește cuiva care se culcă somn liniștit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La revedere... Somn ușor! BASSARABESCU, V. 9. DLRLC
    • chat_bubble A-l păli (sau a-l toropi pe cineva) somnul sau a pica (sau a nu mai putea) de somn = a nu mai putea rezista nevoii de a dormi. DEX '09 DEX '98
  • comentariu glumeț Plural și: soamne. DLRLC
  • comentariu rar Formă gramaticală: vocativ soamne. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.