sonda vt [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~dez / E: fr sonder] 1 A studia cu ajutorul unei sonde (1-3) sau prin luarea sistematică a probelor straturile unui teren, adâncimea unei ape, atmosfera etc. Si: a explora (2), a fora² (2). 2 (C. i solul) A efectua săpături în vederea localizării unor substanțe utile sau a determinării proprietăților rocilor Si: a fora² (1). 3 (C. i. nivelul apei) A măsura cu ajutorul unei sonde (1). 4 (Med) A cerceta o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde (6). 5 (Med) A evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde (6). 6 (C. i. oameni) A încerca să afle gândurile, sentimentele, intențiile etc. cuiva 7 (C. i. oameni) A încerca să înțeleagă gândurile, sentimentele, intențiile etc. cuiva.

SONDA, sondez, vb. I. Tranz. 1. A cerceta, a supune unui sondaj straturile unui teren, adâncimea sau fundul unei ape etc.; a explora. ♦ A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde. 2. Fig. A încerca să afli gândurile, sentimentele, intențiile cuiva; a iscodi, a ispiti; a tatona. – Din fr. sonder.

SONDA vb. I. tr. A cerceta, a explora cu o sondă un teren, fundul unei ape etc. ♦ A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu o sondă. ♦ (Fig.) A cerceta, a căuta să afle gîndurile sau intențiile cuiva, a tatona. [< fr. sonder].

A SONDA ~ez tranz. 1) (terenuri, ape etc.) A supune unor cercetări cu ajutorul sondei. 2) fig. (persoane) A examina pe ascuns, căutând să afle starea de spirit, intențiile. 3) fig. (gânduri, intenții etc.) A încerca să afle pe căi ocolite. * ~ terenuri a căuta să afle din timp starea de lucruri sau de spirit (pentru a avea siguranță). /<fr. sonder

sonda vb., ind. prez. 1 sg. sondez, 3 sg. și pl. sondează

SONDA vb. 1. a fora. (A ~ la mari adâncimi.) 2. a explora. (A ~ fundul mării.) 3. a cerceta, a examina, a încerca, (pop.) a cerca. (~ terenul să vezi dacă avem șanse de reușită.)

SONDA vb. v. investiga, tatona.