12 definiții pentru sotnic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOTNIC, sotnici, s. m. Comandant al unei sotnii. – Din rus. sotnik.

SOTNIC, sotnici, s. m. Comandant al unei sotnii. – Din rus. sotnik.

sotnic, ~ă a [At: M. COSTIN, O. 151 / Pl: ~ici, ~ice / E: rs сотник] 1 sm Comandant al unei sotnii. 2 sm (Reg; îe) A fi ~ A fi fără grijă. 3 sm (Reg; îae) A corespunde (1). 4 sm (Reg; îae) A sosi la timp. 5 smf (Mol) Paznic2. 6 sm (Mol; îe) A rămâne ~ A sta nemișcat. 7 sm (Mol; îe) A sta ~ (lângă cineva sau pe capul ori la ușa cuiva) A insista pe lângă cineva pentru a-l determina să acționeze. 8 sm (Mol; îae) A se ține de capul cuiva. 9 sm (Mol) Pețitor.

SOTNIC, sotnici, s. m. 1. (Învechit) Comandant al unei sotnii de cazaci; ofițer de cazaci (echivalent în grad cu locotenentul). Cetele lor se compuneau din cîte o sută de oameni comandați de centurioni sau sotnici. HASDEU, I. V. 72. 2. (Mold.) Paznic, străjer. Stăteam în preajma cîrligelor ori a lesei toată noaptea, sotnic nedezlipit, ascultînd povești încete la focul de găteje. SADOVEANU, la CADE.

SOTNIC ~ci m. (în armata țaristă) Comandant al unei sotnii de cazaci. /<rus., pol. sotnik

sótnic, -ă m. și f. (rus. sótnik, centurion, sutaș, căpitan). Mold. Vechĭ. Căpitan de Cazacĭ. Azĭ Fam. A rămînea sotnic, a sta loculuĭ ca o santinelă: nu rămîn sotnicĭ la locu lor de cît aghezmuițiĭ din juru meselor (Adela Xen. Uragan, 260). A sta sotnic lîngă cineva, a sta batal, a te ținea de el ca să execute: icoana morțiĭ sta sotnică înaintea drumuluĭ (ib. 302). A fi sotnic, a fi liber (fără grijă). V. oturac.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sotnic s. m., pl. sotnici

sotnic s. m., pl. sotnici

sotnic s. m., pl. sotnici

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SOTNIC s. v. pază, paznic, păzitor, strajă, străjer.

SOTNIC s. (IST., MIL.) hotnog, iuzbașă, sutaș. (~ul comanda în Moldova o sută de ostași.)

SOTNIC s. (IST., MIL.) hotnog, iuzbașă, sutaș. (~ comanda în Moldova o sută de ostași.)

sotnic s. v. PAZĂ. PAZNIC. PĂZITOR. STRAJĂ. STRĂJER.

Intrare: sotnic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sotnic
  • sotnicul
  • sotnicu‑
plural
  • sotnici
  • sotnicii
genitiv-dativ singular
  • sotnic
  • sotnicului
plural
  • sotnici
  • sotnicilor
vocativ singular
  • sotnicule
  • sotnice
plural
  • sotnicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sotnic, sotnicisubstantiv masculin

  • 1. Comandant al unei sotnii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cetele lor se compuneau din cîte o sută de oameni comandați de centurioni sau sotnici. HASDEU, I. V. 72. DLRLC
  • 2. regional Paznic, străjer. DLRLC
    • format_quote Stăteam în preajma cîrligelor ori a lesei toată noaptea, sotnic nedezlipit, ascultînd povești încete la focul de găteje. SADOVEANU, la CADE. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.