specializa [At: BREZOIANU, A. 317/15 / P: ~ci-a~ / V: (îvr) ~eți~ / Pzi: ~zez / E: fr spécialiser] 1 vt (Îvr) A specifica (1). 2-3 vtr A face să capete sau a căpăta trăsături caracteristice. 4 vr (D. oameni) A se pregăti pentru un domeniu de activitate. 5 vr (D. oameni) A se limita la un aspect restrâns al unui domeniu de activitate cu scopul de a-l aprofunda. 6 vr (D. oameni) A deveni specialist (1) Vz a se perfecționa. 7 vr (Lin; d. cuvinte) A-și restrânge sensul. 8-9 vtr (C. i. întreprinderi, ateliere, terenuri de cultură etc.) A-și limita activitatea la un domeniu, în care excelează Vz a se profila. 10 vt A excela într-o activitate.

SPECIALIZA, specializez, vb. I. 1. Refl. A se consacra studiului și aplicării unei anumite ramuri din știință sau tehnică; a deveni specialist în... În vremea lui Eminescu, oamenii încep să se specializeze. IBRĂILEANU, SP. CR. 156. 2. Tranz. A da anumite caractere specifice, a face să capete trăsături speciale. Societatea modernă... specializînd ocupațiunile și ramurile științifice într-un mod cu totul exagerat, a produs o disproporție colosală între faptele științifice și generalizările lor. GHEREA, ST. CR. II 339.

SPECIALIZA, specializez, vb. I. 1. Refl. A se consacra studiului și aplicării unei anumite ramuri din știință, din tehnică etc.; a deveni specialist. 2. Tranz. A face să capete trăsături specifice, a imprima caractere speciale. [Pr.: -ci-a-] – Fr. spécialiser.

SPECIALIZA vb. I. 1. refl. A se consacra studiului și aplicării unei discipline, unei ramuri speciale a științei, a tehnicii etc.; a deveni specialist. 2. tr. (Despre procese de producție) A limita numai la anumite produse. ♦ A perfecționa. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. spécialiser].

SPECIALIZA vb. I. refl. a se consacra studiului și aplicării unei discipline, unei ramuri speciale a științei, a tehnicii etc. II. tr. a face să capete caractere specifice, individualizate. ◊ (despre procese de producție) a limita numai la anumite produse. (< fr. spécialiser)

A SPECIALIZA ~ez tranz. 1) A înzestra cu caractere speciale. 2) A face să se specializeze. /<fr. specialiser

A SE SPECIALIZA mă ~ez intranz. 1) A căpăta cunoștințe într-un domeniu de activitate; a deveni specialist; a se califica. 2) (despre întreprinderi sau despre instituții) A se orienta spre o activitate îngustă. /<fr. specialiser

specializà v. a indica într’un mod special.

spețializa v vz specializa

*specializéz v. tr. (d. specializez; fr spécialiser). Prefac în special: a se specializa într’o știință, într’o ramură comercială.

specializa (a ~) (desp. -ci-a-) vb., ind. prez. 1 sg. specializez, 3 specializează; conj. prez. 1 sg. să specializez, 3 să specializeze

specializa (a ~) (-ci-a-) vb., ind. prez. 3 specializează

specializa vb. (sil. -ci-a-), ind. prez. 1 sg. specializez, 3 sg. și pl. specializează

SPECIALIZA vb. v. arăta, indica, menționa, preciza, semnala, specifica.

SPECIALIZA vb. 1. a (se) perfecționa. (S-a ~ în domeniul siderurgiei.) 2. a (se) profila. (Unitatea s-a ~ pe aparataj electronic.)

SPECIALIZA vb. 1. a (se) perfecționa. (S-a ~ în domeniul siderurgiei.) 2. a (se) profila. (Unitatea s-a ~ pe aparataj electronic.)

specializa vb. v. ARĂTA. INDICA. MENȚIONA. PRECIZA. SEMNALA. SPECIFICA.