specializare sf [At: DDRF / P: ~ci-a~ / Pl: ~zări / E: specializa] 1 Creare de trăsături caracteristice. 2 Pregătire pentru un domeniu de activitate. 3 Aprofundare a unui aspect restrâns al unui domeniu Vz perfecționare. 4 Limitare a activității unor întreprinderi, ateliere etc. la un anumit tip de produse Vz profilare.

SPECIALIZARE, specializări, s. f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei.

SPECIALIZARE, specializări, s. f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei. [Pr.: -ci-a-]

SPECIALIZARE s.f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei. [Pron. -ci-a-. / < specializa].

specializare (desp. -ci-a-) s. f., g.-d. art. specializării; pl. specializări

specializare (-ci-a-) s. f., g.-d. art. specializării; pl. specializări

specializare s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. specializării; pl. specializări

SPECIALIZARE s. perfecționare. (Trimis la ~.)

SPECIALIZARE s. perfecționare. (Trimis la ~.)

SPECIALIZARE (< specializa) s. f. 1. Acțiunea de a se specializa.2. (BIOL.) Adaptare strictă a unei specii la o sursă particulară de hrană sau la condiții speciale de viață, a unui parazit la o anumită gazdă, a unui organ la o funcție specială (ex. aparat bucal specializat pentru înțepat sau supt la unele insecte).