opțiuni
  • info

11 definiții pentru sprinteneală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPRINTENEALĂ s. f. Însușirea de a fi sprinten; vioiciune, rapiditate și ușurință în mișcări. – Sprinten + suf. -eală.

sprinteneală sf [At: BRĂTESCU-VOINEȘTI, P. 172 / Pl: ~eli / E: sprinten + -eală] Rapiditate și ușurință în mișcări Si: agerime (1), agilitate (1), vioiciune, (asr) sprintenie, (înv) sprintinătate, (reg) schităcie.

SPRINTENEALĂ, sprinteneli, s. f. Însușirea de a fi sprinten; vioiciune, rapiditate și ușurință în mișcări. – Sprinten + suf. -eală.

SPRINTENEALĂ s. f. Însușirea de a fi sprinten; vioiciune, agilitate. Cu o sprinteneală de mirare la un om atît de gros și destul de vîrstnic, pan Kopițki l-a dus... la o cameră deosebită. SADOVEANU, N. P. 188. Cînd erau mici, fetele... se cățărau pe garduri și prin pomi cu mai multă sprinteneală decît voi. PAS, Z. I 219. Piciorul de lemn și cîrja sună în pietre... dar în mers are o stranie sprinteneală. C. PETRESCU, Î. II 78.

SPRINTENEALĂ ~eli f. Caracter sprinten; agilitate; vioiciune; iuțeală. [G.-D. sprintenelii] /sprinten + suf. ~eală

sprinteneálă f., pl. elĭ. Sprintenie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sprinteneală s. f., g.-d. art. sprintenelii

sprinteneală s. f., g.-d. art. sprintenelii

sprinteneală s. f., g.-d. art. sprintenelii; pl. sprinteneli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPRINTENEALĂ s. agerime, agilitate, iuțeală, repeziciune, suplețe, ușurință, vioiciune, (astăzi rar) sprintenie, (înv.) sprintinătate. (~ în mișcări.)

SPRINTENEALĂ s. agerime, agilitate, iuțeală, repeziciune, suplețe, ușurință, vioiciune, (astăzi rar) sprintenie, (înv.) sprintinătate. (~ în mișcări.)

Intrare: sprinteneală
sprinteneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sprinteneală
  • sprinteneala
plural
  • sprinteneli
  • sprintenelile
genitiv-dativ singular
  • sprinteneli
  • sprintenelii
plural
  • sprinteneli
  • sprintenelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sprinteneală, sprintenelisubstantiv feminin

  • 1. Însușirea de a fi sprinten; vioiciune, rapiditate și ușurință în mișcări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: agilitate iuțeală rapiditate ușurință vioiciune
    • format_quote Cu o sprinteneală de mirare la un om atît de gros și destul de vîrstnic, pan Kopițki l-a dus... la o cameră deosebită. SADOVEANU, N. P. 188. DLRLC
    • format_quote Cînd erau mici, fetele... se cățărau pe garduri și prin pomi cu mai multă sprinteneală decît voi. PAS, Z. I 219. DLRLC
    • format_quote Piciorul de lemn și cîrja sună în pietre... dar în mers are o stranie sprinteneală. C. PETRESCU, Î. II 78. DLRLC
etimologie:
  • Sprinten + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.