opțiuni
  • info

12 definiții pentru spătos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPĂTOS, -OASĂ, spătoși, -oase, adj. (Despre oameni) Cu umerii largi, lat în spete; robust, voinic. – Spată + suf. -os.

SPĂTOS, -OASĂ, spătoși, -oase, adj. (Despre oameni) Cu umerii largi, lat în spete; robust, voinic. – Spată + suf. -os.

spătos, ~oasă a [At: ANON. CAR. / V: (înv) spet~ / Pl: ~oși, ~oase / E: spate + -os] (D. oameni, pex, d. animale) 1-2 Care are spatele (1, 42) lat. 3 (Pex) Robust.

SPĂTOS, -OASĂ, spătoși, -oase, adj. (Despre oameni, mai far despre animale) Lat în spete; robust, voinic. Era un om de peste treizeci de ani, înalt, spătos. REBREANU, P. S. 69. [Iapa] era grasă, grasă Și spătoasă. MARIAN, S. 316. Hoțomanul nalt, pletos Cum e un stejar frunzos, Era Mane cel spătos, Cu cojoc mare, mițos. ALECSANDRI, P. P. 73. ◊ Fig. Astă rădăcină uscată... Mare și spătoasă Ca o broască țestoasă. TEODORESCU, P. P. 176.

SPĂTOS, -OASĂ, spătoși, -oase, adj. Lat în spete, robust, voinic. – Din spată2 + suf. -os.

SPĂTOS ~oasă (~oși, ~oase) Care este lat în spete. /spate + suf. ~os

spătos a. cu spetele late și țepene.

spătós, -oásă adj. (d. spate, pl. d. spată). Lat în spate, robust. V. spatoș.

spetos, ~oasă a vz spătos

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

spătos adj. m., pl. spătoși; f. spătoasă, pl. spătoase

spătos adj. m., pl. spătoși; f. spătoasă, pl. spătoase

spătos adj. m., pl. spătoși; f. sg. spătoasă, pl. spătoase

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

spătos, spătoasă, adj. (înv.) voinic.

Intrare: spătos
spătos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spătos
  • spătosul
  • spătosu‑
  • spătoasă
  • spătoasa
plural
  • spătoși
  • spătoșii
  • spătoase
  • spătoasele
genitiv-dativ singular
  • spătos
  • spătosului
  • spătoase
  • spătoasei
plural
  • spătoși
  • spătoșilor
  • spătoase
  • spătoaselor
vocativ singular — —
plural — —
spetos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spătos, spătoasăadjectiv

  • 1. (Despre oameni) Cu umerii largi, lat în spete. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: robust voinic
    • format_quote Era un om de peste treizeci de ani, înalt, spătos. REBREANU, P. S. 69. DLRLC
    • format_quote [Iapa] era grasă, grasă Și spătoasă. MARIAN, S. 316. DLRLC
    • format_quote Hoțomanul nalt, pletos Cum e un stejar frunzos, Era Mane cel spătos, Cu cojoc mare, mițos. ALECSANDRI, P. P. 73. DLRLC
    • format_quote figurat Astă rădăcină uscată... Mare și spătoasă Ca o broască țestoasă. TEODORESCU, P. P. 176. DLRLC
etimologie:
  • Spată + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.