6 definiții pentru stâlceală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STÂLCEALĂ, stâlceli, s. f. Faptul de a stâlci; bătaie strașnică. – Stâlci + suf. -eală.

STÂLCEALĂ, stâlceli, s. f. Faptul de a stâlci; bătaie strașnică. – Stâlci + suf. -eală.

stâlcea sf [At: CADE / Pl: ~lceli / E: stâlci + -eală] Stâlcire (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stâlcea s. f., g.-d. art. stâlcelii; pl. stâlceli

stâlcea s. f., g.-d. art. stâlcelii; pl. stâlceli

stâlcea s. f., g.-d. art. stâlcelii; pl. stâlceli

Intrare: stâlceală
stâlceală substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stâlcea
  • stâlceala
plural
  • stâlceli
  • stâlcelile
genitiv-dativ singular
  • stâlceli
  • stâlcelii
plural
  • stâlceli
  • stâlcelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stâlcea, stâlcelisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a stâlci; bătaie strașnică. DEX '09 DEX '98
    sinonime: bătaie
etimologie:
  • Stâlci + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.