7 definiții pentru stingherit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STINGHERIT, -Ă, stingheriți, -te, adj. 1. Care (din cauza timidității, a emoției, a împrejurărilor etc.) are o atitudine stângace, lipsită de siguranță, de degajare, care nu se simte în largul său; stânjenit. ♦ Rușinat, încurcat; descumpănit. 2. Incomodat, deranjat, împiedicat (să acționeze, să lucreze, să se odihnească în bune condiții). – V. stingheri.

STINGHERIT, -Ă, stingheriți, -te, adj. 1. Care (din cauza timidității, a emoției, a împrejurărilor etc.) are o atitudine stângace, lipsită de siguranță, de degajare, care nu se simte în largul său; stânjenit. ♦ Rușinat, încurcat; descumpănit. 2. Incomodat, deranjat, împiedicat (să acționeze, să lucreze, să se odihnească în bune condiții). – V. stingheri.

stingherit, ~ă [At: SAHIA, N. / Pl: ~iți, ~e / E: stingheri] 1 a (D. oameni sau d. manifestările lor) Care este împiedicat (de cineva sau de ceva) să se manifeste, să acționeze, să se desfășoare etc. în bune condiții Si: deranjat2 (5), incomodat, încurcat, jenat, stânjenit (1), tulburat, (liv) conturbat, importunat, (rar) sinchisit, strâmtorat (5) (pop) zăticnit, (înv; fam) sastisit. 2-3 a, av (D. oameni; adesea adverbial) Cuprins de senzația că nu se simte în largul său sau de un sentiment de reținere (ca urmare a absenței îndrăznelii, a încrederii în sine etc.) față de ceva sau de cineva (mai ales de o persoană care impune prin vârstă, prin prestigiu, prin funcție etc.) Si: jenat, rușinat, stingher (13), stânjenit (2), (rar) sfiit. 4 a (D. acțiuni, manifestări etc. ale oamenilor) Care exprimă stinghereală (2) Si: jenat, rușinat, stânjenit (3).

STINGHERIT, -Ă, stingheriți, -te, adj. 1. Care (din timiditate, de rușine sau de emoție) nu se simte la largul său, nu știe ce să facă și cum să se poarte; stînjenit. V. încurcat. [Finii] veneau în casa lui cu sfială, ștergîndu-se afară cîte un sfert de ceas pe picioare, iar înăuntru stînd stingheriți pe scaune. PAS, Z. I 175. S-a învîrtit de cîteva ori prin fața farmaciei și a rămas nehotărît și stingherit pe trotuar. POPA, V. 166. Mergeau alături, stingheriți, într-o tăcere apăsătoare, frămîntați poate de aceleași gînduri. BART, E. 182. ♦ Rușinat. Acuma parcă era stingherit de ce făcuse și de ce spunea. SADOVEANU, O. L. 187. 2. Împiedicat, deranjat. Tatăl și feciorii începură a-și face loc mișcîndu-și umerile nalte. Oamenii, stingheriți în înghesuiala lor liniștită, întorceau capetele. SADOVEANU, O. VIII 237. – Variantă: stinghirit, -ă adj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STINGHERIT adj. 1. încurcat, jenat, stânjenit, (rar) strâmtorat. (Se simțea cam ~.) 2. stingher, stânjenit. (Se simțea ~ în casa directorului.)

STINGHERIT adj. 1. încurcat, jenat, stînjenit, (rar) strîmtorat. (Se simțea cam ~.) 2. stingher, stînjenit. (Se simțea ~ în casa directorului.)

Intrare: stingherit
stingherit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stingherit
  • stingheritul
  • stingheritu‑
  • stingheri
  • stingherita
plural
  • stingheriți
  • stingheriții
  • stingherite
  • stingheritele
genitiv-dativ singular
  • stingherit
  • stingheritului
  • stingherite
  • stingheritei
plural
  • stingheriți
  • stingheriților
  • stingherite
  • stingheritelor
vocativ singular
plural
stinghirit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stinghirit
  • stinghiritul
  • stinghiri
  • stinghirita
plural
  • stinghiriți
  • stinghiriții
  • stinghirite
  • stinghiritele
genitiv-dativ singular
  • stinghirit
  • stinghiritului
  • stinghirite
  • stinghiritei
plural
  • stinghiriți
  • stinghiriților
  • stinghirite
  • stinghiritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stingherit, stingheriadjectiv

  • 1. Care (din cauza timidității, a emoției, a împrejurărilor etc.) are o atitudine stângace, lipsită de siguranță, de degajare, care nu se simte în largul său. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stânjenit antonime: nestingherit
    • format_quote [Finii] veneau în casa lui cu sfială, ștergîndu-se afară cîte un sfert de ceas pe picioare, iar înăuntru stînd stingheriți pe scaune. PAS, Z. I 175. DLRLC
    • format_quote S-a învîrtit de cîteva ori prin fața farmaciei și a rămas nehotărît și stingherit pe trotuar. POPA, V. 166. DLRLC
    • format_quote Mergeau alături, stingheriți, într-o tăcere apăsătoare, frămîntați poate de aceleași gînduri. BART, E. 182. DLRLC
    • 1.1. Descumpănit, rușinat, încurcat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Acuma parcă era stingherit de ce făcuse și de ce spunea. SADOVEANU, O. L. 187. DLRLC
  • 2. Incomodat, deranjat, împiedicat (să acționeze, să lucreze, să se odihnească în bune condiții). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tatăl și feciorii începură a-și face loc mișcîndu-și umerile nalte. Oamenii, stingheriți în înghesuiala lor liniștită, întorceau capetele. SADOVEANU, O. VIII 237. DLRLC
etimologie:
  • vezi stingheri DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.