31 de definiții pentru stropși

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STROPȘI, stropșesc, vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A zdrobi, a sfărâma călcând în picioare. ♦ A strivi, a zdreli. ♦ A prăpădi, a nimici. 2. Tranz. (Pop.) A stâlci pe cineva în bătaie. ♦ Fig. (Fam.) A poci, a deforma, a schimonosi, a stâlci cuvintele (în pronunțare sau în scris). 3. Refl. (Pop. și fam.) A se răsti la cineva (încruntându-se); a se burzului, a se oțărî. 4. Tranz. (Pop.; despre boli) A cuprinde, a lovi pe cineva pe neașteptate. – Cf. bg. strošvam.

STROPȘI, stropșesc, vb. IV. 1. Tranz. (Pop.) A zdrobi, a sfărâma călcând în picioare. ♦ A strivi, a zdreli. ♦ A prăpădi, a nimici. 2. Tranz. (Pop.) A stâlci pe cineva în bătaie. ♦ Fig. (Fam.) A poci, a deforma, a schimonosi, a stâlci cuvintele (în pronunțare sau în scris). 3. Refl. (Pop. și fam.) A se răsti la cineva (încruntându-se); a se burzului, a se oțărî. 4. Tranz. (Pop.; despre boli) A cuprinde, a lovi pe cineva pe neașteptate. – Cf. bg. strošvam.

stropși [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 1432/26 / V: (îvr) ~ocși, ~șa (Pzi: ?), ~oși, ~oșli, zdrocși, zdromși, zdr~ / Pzi: esc / E: vsl стршити cf bg стрша] 1 vt (Pop; c. i. obiecte sau ființe, mai ales oameni) A strivi (1). 2 vt (Prt) A călca în picioare. 3 vt (Pex; c. i. ființe, mai ales oameni) A nimici. 4 vt (Înv; fig; fșa; c. i. oameni) A chinui (1). 5 vt (Rar; spc; c. i. părți ale corpului oamenilor) A zdrobi. 6 vt (Olt; Mun; spc; c. i. fructe, mai ales struguri) A tescui. 7 vt (Pex; c. i. mai ales ramuri, lăstari etc. de plante) A pisa. 8 vr (Reg; d. fructe, zarzavaturi) A se înmuia terciuindu-se. 9 vt (Înv; fig; c. i. teritorii, țări etc.) A cotropi (3). 10 vt (Îvr; c. i. popoare, armate etc.) A înfrânge. 11 vt (Rar; pex; c. i. oameni) A ucide. 12 vt (Pop; pan; c. i. oameni) A bate (foarte) tare Si: a stâlci (1). 13 vt (Îvp; pan; d. anumite boli, mai ales când subiectul nu este exprimat, d. epilepsie; c. i. oameni) A cuprinde pe neașteptate. 14 vt (Fig; c. i. limba, vorbirea, cuvinte etc.) A pronunța sau a scrie incorect Si: a deforma (10), a denatura (2), a poci1, a schimonosi, a schingiui, a scâlcia, a stâlci. 15 vi (Rar) A stropi printre dinți cu salivă, în timpul vorbitului. 16 vt (Pex) A scuipa (1). 17 vr (Pfm) A se răsti1. 18 vt (Rar; pex) A ocărî. 19 vr (Rar; pan) A se uita urât, amenințător. 20 vr (Mol; pan) A se schimonosi.

STROPȘI, stropșesc, vb. IV. 1. Refl. A se răsti la cineva încruntîndu-se; a se burzului, a se oțărî. Se stropșește la cîni, îi suduie și zvîrle în ei cu scurtături de lemn, pe care le caută la întîmplare, aplecîndu-se în juru-i. SADOVEANU, B. 36. Ivan atunci, văzînd că moartea dă chioară peste dînsul, se stropșește la ea, zicînd... CREANGĂ, P. 312. ◊ Tranz. (Rar) După ce a stropșit... pe cînii lui îndîrjiți, a întors spre noi cu toată bunăvoința obrazu-i ars de vuitul pustiei. SADOVEANU, O. L. 79. 2. Tranz. A zdrobi, a sfărîma, a strivi (lovind, călcînd în picioare, apăsînd, presînd). Fugim. Încă o dată mă împiedic. Încă o dată îmi stropșesc degetele de la piciorul stîng. STANCU, D. 311. Direcția generală a brazdelor să fie către par, pentru ca, la treier, caii să le stropșească în curmeziș și nu în lung. PAMFILE, A. R. 209. ♦ A ucide, a distruge, a nimici. Dorobanții au stropșit într-o clipă pe turcii din șanțul înaintat. SADOVEANU, P. S. 136. 3. Tranz. A bate foarte tare, a stîlci în bătaie. Cu pumnii, cu picioarele, pe înfundate, a stropșit-o. STANCU, D. 77. Vă chinuiesc și vă stropșesc în toate zilele, și tot nu puteți deprinde mustrul. SBIERA, P. 147. De-i spune ce-ai văzut, te stropșesc! ALECSANDRI, T. I 81. ♦ Fig. (Cu privire la cuvinte) A poci, a schimonosi, a stîlci. Glasul îi era tremurat. Stropși cuvintele mai cumplit decît în alte dăți. PAS, Z. III 274. Secundul prinsese de la piloți și vameși vreo două cuvinte englezești, pe care le stropșea vorbind cu gura închisă. BART, S. M. 98. Romînii cam au obicei a stropși unele nume străine. ALECSANDRI, P. P. 119. 4. Tranz. (Popular, despre anumite boli) A cuprinde pe cineva pe neașteptate. ◊ (Cu subiectul neexprimat, subînțelegîndu-se «dambla», «epilepsie») Eu o să mînc, bine zici tu, dar ție nu-ți dau să văd că te chiar stropșește, de nu mă lași să-ți scot un ochi. RETEGANUL, P. I 21. Frunză verde dintre vii, Eu, bădiță, aș ieși, Da-s cu mînile în pîne Și cu mutu lîngă mine. – Lasă pînea să dospească Și pe mutul să-l stropșească! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 412.

A STROPȘI ~esc tranz. pop. 1) A deforma prin lovire sau apăsare; a zdrobi; a stâlci. A-și ~ un deget. 2) A face să nu mai existe; a nimici; a prăpădi. ~ dușmanul. 3) A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a snopi; a făcălui; a tăbăci; a toropi; a stâlci. /cf. bulg. strša, sl. sutrositi

A SE STROPȘI mă ~esc intranz. pop. A spune ceva pe un ton ridicat, încruntându-se; a se răsti (la cineva) cu supărare în glas. /cf. bulg. strša, sl. sutrositi

STROPȘI vb. (Mold.) 1. A strivi, a zdrobi; a călca în picioare. A: Mă stropșiră pizmașii miei, Miluiaște-mă, Dumnădzău, că m-au stropșit omul. DP, 29v. Armăsariul ...pre Lup ... de multe ori mai până la moarte cu picioarele îl stropșiia. CI, 99; cf. DOSOFTEI, PS ; DOSOFTEI, VS CI. 97. // B: (Fig.) Ușurează de la mine toiagul si frica lui nu mă stropșască. BIBLIA (1688). 2. A invada, a cotropi; a înfrînge, a nimici în luptă. Au stropșit toată Asia și cu foc o au pîrjolit, orașele au prădat. URECHE. Venea cu atîta fală să stropșească și să calce țara. M. COSTIN. Traian ... după ce au stropșit pe dachi, au dus în Dachia slobozii de ,,romani". CANTEMIR, HR. ♦ Fig. A încălca, a nesocoti o poruncă sau o hotărîre. Poronca și învățătura Domnului... călcînd și stropșind. CANTEMIR, HR.; cf. VARLAAM. Etimologie: bg. strošvam. Vezi și stropșit, stropșitură. Cf. năbuși; spîrcui (2).

stropșì v. Mold. 1. a sfărâma prin călcare; 2. a ciunti de vrun membru: apoi să nu-l stropșești? AL.; 3. a se răsti,: a se strâmba amenințând: se stropșește la ea CR.; 4. fig. a desfigura: a stropși cuvinte. [Cf. it. STROPPIARE, a stropși].

stocși[1] v vz stropși

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

stopși[1] v vz stropși

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

zdrobși[1] v vz stropși

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

stropșésc v. tr. (din *strovșesc, *stroșvesc, bg. strošvam, sfărîm. Cp. și cu sîrb. stropoštati, a se prăbuși, štropotati, a face gălăgie). Vechĭ. Calc. Fig. Azĭ. Zdrobesc: a stropși o oaste. Deformez, sfărîm, cĭuntesc: l-a stropșit o căruță. Fig. A stropși cuvintele, o limbă. V. refl. Est. Mă răstesc, mă sluțesc, mă strîmb amenințător: a te stropși la niște copiĭ ca să tacă. V. stîlcesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stropși (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stropșesc, 3 sg. stropșește, imperf. 1 stropșeam; conj. prez. 1 sg. să stropșesc, 3 să stropșească

stropși (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stropșesc, imperf. 3 sg. stropșea; conj. prez. 3 să stropșească

stropși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stropșesc, imperf. 3 sg. stropșea; conj. prez. 3 sg. și pl. stropșească

stropșesc, -șească 3 conj., -șeam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STROPȘI vb. v. abate, asasina, călca, contraveni, cotropi, distruge, drăcui, extermina, invada, încălca, înjura, juli, jupui, masacra, măcelări, năpădi, nesocoti, nimici, ocărî, omorî, potopi, prăpădi, răcni, răsti, sfărâma, snopi, stâlci, stârpi, striga, strivi, suprima, turti, țipa, ucide, urla, viola, zbiera, zdreli, zdrobi, zgâria, zvânta.

stropși vb. v. ABATE. ASASINA. CĂLCA. CONTRAVENI. COTROPI. DISTRUGE. DRĂCUI. EXTERMINA. INVADA. ÎNCĂLCA. ÎNJURA. JULI. JUPUI. MASACRA. MĂCELĂRI. NĂPĂDI. NESOCOTI. NIMICI. OCĂRÎ. OMORÎ. POTOPI. PRĂPĂDI. RĂCNI. RĂSTI. SFĂRÎMA. SNOPI. STÎLCI. STÎRPI. STRIGA. STRIVI. SUPRIMA. TURTI. ȚIPA. UCIDE. URLA. VIOLA. ZBIERA. ZDRELI. ZDROBI. ZGÎRIA. ZVÎNTA.

STROPȘI vb. a deforma, a denatura, a poci, a schimonosi, a scîlcia, a stîlci, (fig.) a schingiui. (~ cuvintele, cînd vorbește.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stropși, stropșesc, vb. tranz. și refl. – 1. A strivi, a prăpădi, a nimici. 2. A poci, a (se) deforma, a (se) schimonosi: „Că baiu’ ăl rău l-a stropși, / La mine de n-a zini” (Calendar, 1980: 121). 3. A îmbolnăvi. – Cf. bg. strošvam „a sfărma” (Scriban, DEX).

stropși, stropșesc, vb. tranz și refl. – 1. A strivi, a prăpădi, a nimici. 2. A poci, a (se) deforma, a (se) schimonosi: „Că baiu al rău l-a stropși, / La mine de n-a zini” (Calendar 1980: 121). Din sl. stroșiti.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

stropși, stropșesc I v. t. a deforma, a stâlci cuvintele (în pronunțare sau în scris) II v. r. (pop.) a se răsti la cineva; a se burzului, a se oțărî.

Intrare: stropși
verb (VT402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stropși
  • stropșire
  • stropșit
  • stropșitu‑
  • stropșind
  • stropșindu‑
singular plural
  • stropșește
  • stropșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • stropșesc
(să)
  • stropșesc
  • stropșeam
  • stropșii
  • stropșisem
a II-a (tu)
  • stropșești
(să)
  • stropșești
  • stropșeai
  • stropșiși
  • stropșiseși
a III-a (el, ea)
  • stropșește
(să)
  • stropșească
  • stropșea
  • stropși
  • stropșise
plural I (noi)
  • stropșim
(să)
  • stropșim
  • stropșeam
  • stropșirăm
  • stropșiserăm
  • stropșisem
a II-a (voi)
  • stropșiți
(să)
  • stropșiți
  • stropșeați
  • stropșirăți
  • stropșiserăți
  • stropșiseți
a III-a (ei, ele)
  • stropșesc
(să)
  • stropșească
  • stropșeau
  • stropși
  • stropșiseră
stocși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdropși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdromși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dromși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdrocși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zdrobși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stroșli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stropșa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strocși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stroși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
stopși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stropși, stropșescverb

  • 1. tranzitiv popular A zdrobi, a sfărâma călcând în picioare. DLRLC DEX '09 NODEX
    • 1.1. Strivi, zdreli.
      • format_quote Fugim. Încă o dată mă împiedic. Încă o dată îmi stropșesc degetele de la piciorul stîng. STANCU, D. 311. DLRLC
      • format_quote Direcția generală a brazdelor să fie către par, pentru ca, la treier, caii să le stropșească în curmeziș și nu în lung. PAMFILE, A. R. 209. DLRLC
    • 1.2. Nimici, prăpădi.
      • format_quote Dorobanții au stropșit într-o clipă pe turcii din șanțul înaintat. SADOVEANU, P. S. 136. DLRLC
  • 2. tranzitiv popular A stâlci pe cineva în bătaie. NODEX DLRLC DEX '09
    • format_quote Cu pumnii, cu picioarele, pe înfundate, a stropșit-o. STANCU, D. 77. DLRLC
    • format_quote Vă chinuiesc și vă stropșesc în toate zilele, și tot nu puteți deprinde mustrul. SBIERA, P. 147. DLRLC
    • format_quote De-i spune ce-ai văzut, te stropșesc! ALECSANDRI, T. I 81. DLRLC
    • 2.1. familiar figurat A poci, a deforma, a schimonosi, a stâlci cuvintele (în pronunțare sau în scris).
      • format_quote Glasul îi era tremurat. Stropși cuvintele mai cumplit decît în alte dăți. PAS, Z. III 274. DLRLC
      • format_quote Secundul prinsese de la piloți și vameși vreo două cuvinte englezești, pe care le stropșea vorbind cu gura închisă. BART, S. m. 98. DLRLC
      • format_quote Romînii cam au obicei a stropși unele nume străine. ALECSANDRI, P. P. 119. DLRLC
  • 3. reflexiv familiar popular A se răsti la cineva (încruntându-se); a se burzului, a se oțărî. NODEX DLRLC DEX '09
    • format_quote Se stropșește la cîni, îi suduie și zvîrle în ei cu scurtături de lemn, pe care le caută la întîmplare, aplecîndu-se în juru-i. SADOVEANU, B. 36. DLRLC
    • format_quote Ivan atunci, văzînd că moartea dă chioară peste dînsul, se stropșește la ea, zicînd... CREANGĂ, P. 312. DLRLC
    • format_quote tranzitiv rar După ce a stropșit... pe cînii lui îndîrjiți, a întors spre noi cu toată bunăvoința obrazu-i ars de vuitul pustiei. SADOVEANU, O. L. 79. DLRLC
  • 4. tranzitiv popular (Despre boli) A cuprinde, a lovi pe cineva pe neașteptate. NODEX DLRLC DEX '09
    • format_quote (Cu subiectul neexprimat, subînțelegându-se « dambla », « epilepsie ») Eu o să mînc, bine zici tu, dar ție nu-ți dau să văd că te chiar stropșește, de nu mă lași să-ți scot un ochi. RETEGANUL, P. I 21. DLRLC
    • format_quote Frunză verde dintre vii, Eu, bădiță, aș ieși, Da-s cu mînile în pîne Și cu mutu lîngă mine. – Lasă pînea să dospească Și pe mutul să-l stropșească! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 412. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.