5 definiții pentru strungărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRUNGĂRI, strungăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A strunji. – Strungar1 + suf. -ări.

A STRUNGĂRI1 ~esc 1. intranz. A practica ocupația de strungar; a fi strungar; a lucra la strung. 2. tranz. rar (piese de metal, de lemn etc.) A prelucra la strung; a da la strung. /strung + suf. ~ări

A STRUNGĂRI2 ~esc pop. 1. tranz. (oi) A mâna la strungă. 2. intranz. A da oile la strungă. /strung + suf. ~ări

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

strungări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strungăresc, imperf. 3 sg. strungărea; conj. prez. 3 sg. și pl. strungărească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRUNGĂRI vb. v. struji, strunji.

Intrare: strungărire
strungărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strungărire
  • strungărirea
plural
  • strungăriri
  • strungăririle
genitiv-dativ singular
  • strungăriri
  • strungăririi
plural
  • strungăriri
  • strungăririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strungări, strungărescverb

  • 1. rar Struji, strunji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Stîlpii de cărămidă ai împrejurimii... erau legați între dînșii printr-un șir de bețe frumos strungărite. MACEDONSKI, O. III 109. DLRLC
etimologie:
  • Strungar + sufix -ări. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.