7 definiții pentru strâmbat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂMBAT, -Ă, strâmbați, -te, adj. 1. Deplasat din locul sau din poziția normală; lăsat sau căzut într-o parte. 2. Schimonosit, deformat, pocit. – V. strâmba.

STRÂMBAT, -Ă, strâmbați, -te, adj. 1. Deplasat din locul sau din poziția normală; lăsat sau căzut într-o parte. 2. Schimonosit, deformat, pocit. – V. strâmba.

strâmbat1 sn [At: CREANGĂ, O. 167 / V: (reg) ~rim~ / Pl: ~uri / E: strâmba] 1-2 (Rar) Strâmbare (1-2). 3 (Rar) Deformare (6). 4 (Reg) Nedreptate.

strâmbat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 46r/14 / Pl: ~ați, ~e / E: strâmba] 1 (D. ființe, de obicei, d. oameni sau, mai ales, d. corpul lor ori, în special, d. părți ale acestuia) Care este deviat (din naștere sau în urma unei boli, a unui accident etc.) de la poziția normală (fiind orientat într-o direcție anormală) Si: adus2 (4), aplecat2 (1), cocârjat2 (1), cocoșat2 (2), contorsionat2 (2), curbat2 (2), gârbov (2), gârbovit (1), înclinat2, încovoiat2, îndoit2, întors2, plecat2, răsucit, sucit2. 2 Care are (din naștere sau în urma unei boli, a unui accident etc.) un aspect fizic neplăcut din cauza unei devieri de la forma, de la dimensiunea, de la înfățișarea etc. normală sau de până atunci (provocând scârbă) Si: diform (1), hidos, hâd (1), pocit2, respingător, schimonosit (3), slut, urât, urâțit, (pfm) bocciu (5), scălâmb (1), scălâmbăiat (1), (înv) grozav (2), (reg) balcâz (2), pogan, șonțit2, (fam) șui7, strâmb (2). 3 (Înv; spc; d. ochi) Sașiu (1). 4 (D. obiecte ori d. părți ale acestora) Care prezintă neregularități, abateri etc. de la forma normală (sau avută inițial) Si: contorsionat2 (1), curbat2 (1), deformat2 (2), diform (2), întors2, răsucit. 5 (D. obiecte, de obicei, neflexibile sau d. părți ale acestora care au o anumită poziție, de obicei, verticală) Care este deviat în jos, într-o parte etc. față de poziția normală sau avută inițial, ori față de alt obiect luat ca punct de referință Si: aplecat2 (1), înclinat2, lăsat, plecat2, povârnit2, (îvp) ponorât, (pop) pornit2, (pfm) hâit4 (4), (îvr) povortit, (reg) șoldit, șoldiu, șovâi, șovârnit, strâmb (6) Vz cârn, scălâmb, scălâmbăiat, scâlciat, scofâlcit. 6 (D. oameni) Care și-a schimbat expresia feței prin contractarea unei părți a acesteia (în semn de nemulțumire, de neplăcere etc. sau pentru a impresiona, pentru a stârni hazul, pentru a insulta etc.). 7 (D. față sau d. părți ale feței oamenilor) Care este contractat brusc, deformându-și aspectul normal și devenind dezagreabil (ca expresie a unei senzații, a unei stări sufletești etc., de obicei, neplăcute) Si: schimonosit, (pfm) scălâmbăiat, (reg) zgâmboit. 8 (Îvr; d. oameni) Care este imitat în batjocură.

STRÎMBAT, -Ă, strîmbați, -te, adj. 1. Schimonosit, deformat, strîmb. Învățătorul era înjosit, cu ochii înlăcrimați, cu gura strîmbată parc-ar fi vrut să plîngă. DUMITRIU, N. 125. 2. Deplasat din locul sau din poziția normală. Bătrînul îndrepta birourile strîmbate, așeza la locul lor scaunele, băncile. PAS, Z. IV 225.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRÂMBAT adj. 1. curbat, încovoiat, îndoit, întors, răsucit, strâmb. (Cui ~.) 2. v. scâlciat. 3. v. adus. 4. v. desfigurat.

STRÎMBAT adj. 1. deformat, scîlciat, strîmb, (pop. și fam.) scălîmb, (Mold.) scrombăit. (Încălțăminte ~.) 2. curbat, încovoiat, îndoit, întors, răsucit, strîmb. (Cui ~.) 3. adus, aplecat, cocîrjat, cocoșat, curbat, gîrbov, gîrbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat, strîmb, sucit. (Cu spatele ~.) 4. deformat, desfigurat, pocit, schimonosit, slut, sluțit, strîmb, urît, urîțit, (reg.) stropșit, zgîmboit, (Mold.) șonțit. (O față ~ de ură.)

Intrare: strâmbat
strâmbat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâmbat
  • strâmbatul
  • strâmbatu‑
  • strâmba
  • strâmbata
plural
  • strâmbați
  • strâmbații
  • strâmbate
  • strâmbatele
genitiv-dativ singular
  • strâmbat
  • strâmbatului
  • strâmbate
  • strâmbatei
plural
  • strâmbați
  • strâmbaților
  • strâmbate
  • strâmbatelor
vocativ singular
plural
strimbat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strâmbat, strâmbaadjectiv

  • 1. Deplasat din locul sau din poziția normală; lăsat sau căzut într-o parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bătrînul îndrepta birourile strîmbate, așeza la locul lor scaunele, băncile. PAS, Z. IV 225. DLRLC
  • 2. Deformat, pocit, schimonosit, strâmb. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Învățătorul era înjosit, cu ochii înlăcrimați, cu gura strîmbată parc-ar fi vrut să plîngă. DUMITRIU, N. 125. DLRLC
etimologie:
  • vezi strâmba DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.