opțiuni
  • info

10 definiții pentru strâmtime

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂMTIME, strâmtimi, s. f. (Rar) Faptul de a fi strâmt; loc strâmt. – Strâmt + suf. -ime.

STRÂMTIME, strâmtimi, s. f. (Rar) Faptul de a fi strâmt; loc strâmt. – Strâmt + suf. -ime.

strâmtime sf [At: DL / V: (înv) ~rimțime / Pl: ~mi / E: strâmt + -ime] 1 Însușirea de a fi strâmt (1) Si: îngustime, micime, (rar) strâmtețe (1). 2 (Ccr) Loc strâmt (1). 3 Însușirea de a fi strâmt (7). 4 (Ccr) Loc strâmt (7).

strimțime sf vz strâmtime

STRÎMTIME, strîmtimi, s. f. Faptul de a fi strîmt; loc strîmt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

strâmtime (rar) s. f., g.-d. art. strâmtimii; pl. strâmtimi

strâmtime (rar) s. f., g.-d. art. strâmtimii; pl. strâmtimi

strâmtime s. f., g.-d. art. strâmtimii; pl. strâmtimi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRÂMTIME s. v. îngustime, micime.

Strâmtime ≠ lărgime

strîmtime s. v. ÎNGUSTIME. MICIME.

Intrare: strâmtime
strâmtime substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strâmtime
  • strâmtimea
plural
  • strâmtimi
  • strâmtimile
genitiv-dativ singular
  • strâmtimi
  • strâmtimii
plural
  • strâmtimi
  • strâmtimilor
vocativ singular —
plural —
strimțime
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strâmtime, strâmtimisubstantiv feminin

etimologie:
  • Strâmt + sufix -ime. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.