5 definiții pentru stăricică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stărici sf [At: ALECSANDRI, T. 327 / Pl: ? / E: stare + -ică] 1-2 (Pop; șhp) Stare (27).

STĂRICI s. f. Diminutiv al lui stare (3); avere modestă. Să fie el teafăr, ar munci alăturea cu mine... și, de mi-am pierdut stăricica, m-ar fi ajutat el. CONTEMPORANUL, V 388. Are stăricică bună tată-său. ALECSANDRI, T. I 34. Baba avea oleacă de stăricică, căci îi rămăsese de la moșneag toată gospodăria. ȘEZ. I 52.

STĂRICI s. f. Diminutiv al lui stare (3); avere modestă.

stăricícă f., pl. cele (dim. d. stare). Fam. Avere mică, oare-care avere: adunase și el o stăricică.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stărici s.f. (pop.) stărișoară.

Intrare: stăricică
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stărici
  • stăricica
plural
genitiv-dativ singular
  • stăricele
  • stăricelei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stăricisubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui stare; avere modestă. DLRLC
    • format_quote Să fie el teafăr, ar munci alăturea cu mine... și, de mi-am pierdut stăricica, m-ar fi ajutat el. CONTEMPORANUL, V 388. DLRLC
    • format_quote Are stăricică bună tată-său. ALECSANDRI, T. I 34. DLRLC
    • format_quote Baba avea oleacă de stăricică, căci îi rămăsese de la moșneag toată gospodăria. ȘEZ. I 52. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.