6 definiții pentru subpământ (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

subtpământ sn vz subpământ

suptpământ sn vz subpământ

SUBPĂMÎNT, subpămînturi, s. n. (Învechit, rar) Subsol (1). Cînd sînt pietre mari în ogoare, atunci se sfărîmă cu praf și se scot bucățile afară, iar dacă subpămîntul este alcătuit din stîncă, atunci se sfărîmă pînă la adîncimea plugului. I. IONESCU, M. 319.

SUBPĂMÎNT, subpămînturi, s. n. (Înv., rar) Subsol (1). – Din sub + pămînt.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: subpământ (s.n.)
subpământ2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subpământ
  • subpământul
  • subpământu‑
plural
  • subpământuri
  • subpământurile
genitiv-dativ singular
  • subpământ
  • subpământului
plural
  • subpământuri
  • subpământurilor
vocativ singular
plural
subtpământ
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
suptpământ
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subpământ, subpământurisubstantiv neutru

  • 1. învechit rar Subsol. DLRLC
    sinonime: subsol
    • format_quote Cînd sînt pietre mari în ogoare, atunci se sfărîmă cu praf și se scot bucățile afară, iar dacă subpămîntul este alcătuit din stîncă, atunci se sfărîmă pînă la adîncimea plugului. I. IONESCU, M. 319. DLRLC
etimologie:
  • sub + pământ DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.