12 definiții pentru subînțeles (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUBÎNȚELES1, subînțelesuri, s. n. Ceea ce se înțelege în mod indirect dintr-o afirmație, dintr-un context etc.; aluzie. ◊ Expr. A vorbi cu subînțeles (sau subînțelesuri) = a face anumite aluzii, a nu-și exprima direct gândul. – V. subînțelege.

SUBÎNȚELES1, subînțelesuri, s. n. Ceea ce se înțelege în mod indirect dintr-o afirmație, dintr-un context etc.; aluzie. ◊ Expr. A vorbi cu subînțeles (sau subînțelesuri) = a face anumite aluzii, a nu-și exprima direct gândul. – V. subînțelege.

subînțeles1 sn [At: PONTBRIANT, D. / V. (înv) subtî~ / Pl: ~uri / E: subînțelege] 1 Ceea ce se înțelege, se presupune, reiese, rezultă etc. în mod indirect dintr-un context, dintr-o convorbire, dintr-o aluzie etc. 2 Înțeles ascuns, neexprimat, care se deduce de la sine. 3 (Pex) Aluzie (1). 4 (Îlav) Cu ~ Semnificativ (1). 5 (Îal) Cu anumite aluzii. 6 (Îal) Pe ocolite.

SUBÎNȚELES1, subînțelesuri, s. n. (Mai ales la pl., în expr.) A vorbi cu subînțelesuri = a face aluzii, a nu-și exprima gîndul direct.

SUBÎNȚELES, -EA adj. Care reiese sau se înțelege de la sine. // s.n. A vorbi cu subînțeles = a face anumite aluzii. [Pl. -uri. / < subînțelege, după fr. sous-entendu].

SUBÎNȚELES s. n. ceea ce reiese sau se înțelege de la sine. ♦ a vorbi cu ~ = a face anumite aluzii. (< subînțelege)

SUBÎNȚELES ~uri n. Ceea ce se înțelege în mod indirect. ◊ A vorbi cu ~uri a face aluzii; a nu-și exprima direct gândul. /v. a subînțelege

subînțeles a. și n. 1. ceea ce se subînțelege; 2. cugetat, dar nu exprimat.

subtînțeles1 sn vz subînțeles1

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

subînțeles (desp. su-bîn-/sub-în-) s. n., pl. subînțelesuri

!subînțeles (su-bîn-/sub-în-) s. n., pl. subînțelesuri

subînțeles s. n. (sil. mf. sub-), pl. subînțelesuri

Intrare: subînțeles (s.n.)
subînțeles2 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: su-bîn-, sub-în- info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • subînțeles
  • subînțelesul
  • subînțelesu‑
plural
  • subînțelesuri
  • subînțelesurile
genitiv-dativ singular
  • subînțeles
  • subînțelesului
plural
  • subînțelesuri
  • subînțelesurilor
vocativ singular
plural
subtînțeles
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

subînțeles, subînțelesurisubstantiv neutru

  • 1. Ceea ce se înțelege în mod indirect dintr-o afirmație, dintr-un context etc. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    sinonime: aluzie
    • chat_bubble A vorbi cu subînțeles (sau subînțelesuri) = a face anumite aluzii, a nu-și exprima direct gândul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi subînțelege DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.