sumbru, ~ră [At: FM (1845) 53¹/6 / V: (asr) som~ / E: fr sombre] 1-2 a, av (D. manifestări, d. sentimente, d. creații etc. ale oamenilor, d. înfățișarea lor sau, pex; d. vremuri, d.. circumstanțe etc. în care trăiesc oamenii) (Într-un mod) care arată, care exprimă, care degajă, trădează sau care provoacă o tristețe tragică, amenințătoare etc. Si: apăsător (1), deprimant, dezolant, fatal (5), funebru (3), funest, jalnic, lugubru, macabru, nefast, negru, posomorât, trist, (rar) sinistru. 3-4 a, av (Într-un mod) care prevestește tristețe tragică, amenințătoare etc. Si: funest (3), jalnic, lugubru, macabru, nefast, negru, posomorât, trist, (rar) sinistru. 5 a (D. oameni) Care este chinuit de gânduri negre. 6 a (D. oameni) Ale cărui manifestări, sentimente, înclinații, creații etc. sunt dominate de o tristețe tragică, apăsătoare, amenințătoare Si: trist. 7 a (D. peisaje, d. încăperi etc.) Care este foarte puțin luminat Si: întunecat, întunecos, obscur, (liv) tenebros, (rar) nepătruns, noptos. 8-9 a, av (D. aștri, d. obiecte etc.) Care este de culoare (aproape) neagră sau brună Si: întunecat, mohorât, sur (pop) suriu. 10-11 a, av (D. aștri, d. obiecte etc.; pex) De culoare (sau de nuanță închisă) Si: întunecat, mohorât, sur, (pop) suriu. 12-13 a, av (D. culori sau d. tonalitățile lor) Care este amestecat cu negru, (aproape) negru sau brun Si: întunecat, mohorât, sur, (pop) suriu.

SUMBRU, -Ă, sumbri, -e, adj. 1. Întunecat, întunecos. Deasupra, într-un cer tulbure, se prelungeau dîre nesfîrșite de nori sumbri. DUMITRIU, N. 32. De deasupra Parîngului, atît de ciudat se întinde, pînă departe sub priviri, ținutul Hunedoarei, tăiat de crestele munților și plin de văi adînci, măreț și sumbru ca un fund de ocean. BOGZA, V. J. 35. Viscolea cumplit afară și era o noapte sumbră. MACEDONSKI, O. I 82. ◊ Fig. Clocea în el o mînie sumbră împotriva ei. SADOVEANU, O. L. 91. 2. Fig. Posomorît, trist, mîhnit. Noaptea umblă-adesea, prin lunga-i galerie Purtat de cine știe ce sumbră reverie. MACEDONSKI, O. I 261. 3. Chinuit de ginduri; îngîndurat. Îi măsură pe toți tăcut și sumbru. REBREANU, R. I 111. Mereu sta încrețită și sumbră a lui frunte... Plana-n veci întristarea pe pletele-i cărunte. MACEDONSKI, O. I 256. – Variantă: (învechit) sombru, -ă (GHEREA, ST. CR. I 175, EMINESCU, O. I 35) adj.

SUMBRU, -Ă adj. 1. Întunecat. 2. (Fig.) Posomorît, trist. ♦ Chinuit de gînduri. [< fr. sombre].

SUMBRU, -Ă adj. 1. întunecat. 2. (fig.; despre oameni) posomorât, trist. ◊ chinuit de gânduri. (< fr. sombre)

SUMBRU ~ă (~i, ~e) 1) Care este slab luminat; cu puțină lumină. 2) (despre culori) Care tinde spre negru; apropiat de negru. Nuanță ~ă. 3) fig. (despre persoane) Care este cuprins de tristețe; posomorât. 4) fig. (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă severitate internă; chinuit de gânduri. Față ~ă. 5) fig. Care este caracterizat prin neînțelegere a esenței. Istorie ~ă. Timp ~. [Sil. sum-bru] /<fr. sombre

sumbru a. sombru: dând norii cei negri par sumbre palate EM.

*súmbru, V. sombru.

sombru, ~ă a vz sumbru

SOMBRU, -Ă adj. v. sumbru.

sombru a. întunecat: zimbru, sombru și regal EM.

*sómbru saŭ súmbru, -ă adj. (fr. sombre). Barb. Întunecat, posomorît.

sumbru adj. m., pl. sumbri; f. sumbră, pl. sumbre

sumbru adj. m., pl. sumbri; f. sumbră, pl. sumbre

sumbru adj. m., pl. sumbri; f. sg. sumbră, pl. sumbre

sumbru

sumbru, -bră.

SUMBRU adj. 1. întunecat, întunecos, obscur, (livr.) tenebros, (rar) nepătruns, (înv.) noptos. (Un salon ~.) 2. închis, întunecat, mohorât, sur, (pop.) suriu. (Haină de nuanță ~.) 3. v. lugubru. 4. v. deprimant. 5. v. funest.

SUMBRU adj. 1. întunecat, întunecos, obscur, (livr.) tenebros, (rar) nepătruns, (înv.) noptos. (Un salon ~.) 2. întunecat, mohorît, sur, (pop.) suriu. (Haină de nuanță ~.) 3. funebru, jalnic, lugubru, macabru, sinistru. (O atmosferă ~.) 4. apăsător, deprimant, dezolant, (fig.) negru. (Gînduri ~.) 5. fatal, funest, nefast, sinistru, (pop.) pocit. (O presimțire ~.)

Sumbru ≠ vesel, voios

sumbru (-ră), adj. – Întunecat, posomorît. – Var. sombru. Fr. sombre, cu vocala schimbată după paralelismul ombre, umbră.

sombru, -ă, adj. (înv.) întunecat.