8 definiții pentru susurare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUSURARE, susurări, s. f. (Rar) Faptul de a susura; susur. – V. susura.
SUSURARE, susurări, s. f. (Rar) Faptul de a susura; susur. – V. susura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel
- acțiuni
susurare sf [At: MACEDONSKI, O. III, 68 / Pl: ~rări / E: susura] (Rar) Susur (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUSURARE, susurări, s. f. (Rar) Faptul de a susura; susur. Susurarea frunzelor, șoaptele apelor... în loc s-o turbure [liniștea] părea că o măresc. MACEDONSKI, O. III 68.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
susurare (rar) s. f., g.-d. art. susurării; pl. susurări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
susurare (rar) s. f., g.-d. art. susurării; pl. susurări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
susurare s. f., g.-d. art. susurării; pl. susurări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SUSURARE s. 1. v. clipocit. 2. v. foșnet.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SUSURARE s. 1. clipoceală, clipocire, clipocit, murmur, susur, șoaptă, șopot, zvon, (rar) murmuială, murmureală, zuzet, (înv,) murmuit. (~ de ape.) 2. fîșîit, foșnet,freamăt, murmur, sunet, susur, șoaptă, șopot, (rar) șoșet. (~ frunzelor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
susurare, susurărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a susura. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: susur
- Susurarea frunzelor, șoaptele apelor... în loc s-o turbure [liniștea] părea că o măresc. MACEDONSKI, O. III 68. DLRLC
-
etimologie:
- susura DEX '98 DEX '09