15 definiții pentru tabietliu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TABIETLIU, -IE, tabietlii, adj. (Rar) Care are tabieturi; p. ext. maniac, pedant. [Pr.: -bi-e-] – Din tc. tabῑatli.

tabietliu, ~ie [At: CARAGIALE, O. VII, 177 / P: ~bi-e~ / V: (reg) ~bet~ / Pl: ~ii / E: tc tabiatli] (Rar) 1-2 smf, a (Persoană) cu tabieturi (3) Si: (îvr) tabietgiu (1-2), tabietos (1-2). 3-4 smf, a (Om) pedant Si: (îvr) tabietgiu (3-4), tabietos (3-4). 5 sm (Rar) Persoană cu gusturi fine.

TABIETLIU, -IE, tabietlii, adj. (Rar) Care are tabieturi; p. ext. maniac, pedant. [Pr.: -bi-e-] – Din tc. tabīatli.

TABIETLIU, -IE, tabietlii, adj. Care are (multe) tabieturi, p. ext. maniac, pedant. Te-aș învăța eu ce să faci; dar te știu tabietliu la pat. CARAGIALE, O. VII 177. – Variantă: tabietiu, -ie (CAMIL PETRESCU, O. II 146) adj.

TABIETLIU ~e (~i) și substantival rar Care respectă anumite tabieturi. /<turc. tabiatli

tabetliu, ~ie a vz tabietliu

TABIETIU, -IE adj. v. tabietliu.

tabetlíŭ (sud) și tabletlíŭ (est), -íe adj. (turc. tabiatli). Care are tabeturĭ: un pensionar tabetliŭ. V. epicureŭ, sibarit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tabietliu (rar) (desp. -bi-e-tliu/-et-liu) adj. m., f. tabietlie; pl. m. și f. tabietlii

!tabietliu (rar) (-bi-e-tliu/-et-liu) adj. m., f. tabietlie; pl. m. și f. tabietlii

tabietliu adj. m. (sil. -bi-e-tliu), f. tabietlie, pl. m. și f. tabietlii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TABIETLIU adj. v. meticulos, pedant, scrupulos, tipicar.

TABIETLIU adj., s. v. maniac.

tabietliu adj. v. METICULOS. PEDANT. SCRUPULOS. TIPICAR.

tabietliu adj., s. v. MANIAC.

Intrare: tabietliu
tabietliu adjectiv
  • silabație: ta-bi-e-tliu, ta-bi-et-liu info
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabietliu
  • tabietliul
  • tabietliu‑
  • tabietlie
  • tabietlia
plural
  • tabietlii
  • tabietliii
  • tabietlii
  • tabietliile
genitiv-dativ singular
  • tabietliu
  • tabietliului
  • tabietlii
  • tabietliei
plural
  • tabietlii
  • tabietliilor
  • tabietlii
  • tabietliilor
vocativ singular
plural
tabietiu adjectiv
adjectiv (A108)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabietiu
  • tabietiul
  • tabietie
  • tabietia
plural
  • tabietii
  • tabietiii
  • tabietii
  • tabietiile
genitiv-dativ singular
  • tabietiu
  • tabietiului
  • tabietii
  • tabietiei
plural
  • tabietii
  • tabietiilor
  • tabietii
  • tabietiilor
vocativ singular
plural
tabetliu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tabietliu, tabietlieadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.