13 definiții pentru tainiță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAINIȚĂ, tainițe, s. f. Groapă săpată în pământ; încăpere subterană; hrubă; p. ext. loc ascuns; ascunzătoare. – Taină + suf. -iță.

TAINIȚĂ, tainițe, s. f. Groapă săpată în pământ; încăpere subterană; hrubă; p. ext. loc ascuns; ascunzătoare. – Taină + suf. -iță.

tainiță sf [At: DRĂGHICI, R. 234/5 / Pl: ~țe, (reg) ~ți / E: taină] 1 (Pop) Loc ascuns Si: ascunzătoare, (reg) taină (28). 2 (Pop; prc) Încăpere subterană Si: hrubă. 3 (Pop; prc) Groapă săpată în pământ. 4 (Pop; rar) Loc retras. 5 (Reg) Pivniță mare cu multe cotituri. 6 (Reg) Firidă în zidul pivniței. 7 (Reg) Ladă din scânduri în care se stinge vărul sau se amestecă tencuiala Si: varniță.

TAINIȚĂ, tainițe și tainiți, s. f. Groapă săpată în pămînt, încăpere subterană (folosită de obicei pentru a ascunde ceva), boltă, hrubă; p. ext. loc ascuns, ascunzătoare, ascunziș. A căutat tainița... știută numai de dînsa. SADOVEANU, O. L. 118. Îi dădu pe mînă cheile de la toate cămările, și de la toate tainițile ale căror uși le găsise el încuiate cînd colindase prin toate cămările. POPESCU, B. IV 42. Cunoaște toate tainițile ce cuprindea o corabie. DRĂGHICI, R. 234. Lîngă ulmi să-mi faci o groapă Și cu dinții să m-apuci În tainiță să m-arunci. ALECSANDRI, P. P. 74. ◊ Fig. Scorniturile, ca și cîntecele, răspund unor afunde tainiți ale sufletului. SADOVEANU, Z. C. 236. Nu și-ar fi închipuit niciodată că avea să descopere în el, păstrate în tainițile din umbră, atîtea rezerve. C. PETRESCU, A. R. 45.

TAINIȚĂ ~e f. 1) Loc unde se poate ascunde cineva sau ceva; loc tainic. 2) înv. Cavitate făcută sub pământ cu scopul de a ascunde ceva; galerie subterană. /taină + suf. ~iță

tainiță f. 1. loc ascuns: prin tainiți și pe sub negre bolți EM.; 2. groapă: în tainiță să m’arunci AL. [Tras din taină].

táĭniță f., pl. e (d. taĭnă; rus. taĭnik, loc ascuns; pol. tainik, taĭemnica). Ascunzătoare, vizuină: cînele a săpat o taĭniță. Fig. Loc întunecos, locuință întunecoasă și friguroasă. Groapă, mormînt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tainiță s. f., g.-d. art. tainiței; pl. tainițe

tainiță (rar) s. f., g.-d. art. tainiței; pl. tainițe

tainiță s. f., g.-d. art. tainiței; pl. tainițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TAINIȚĂ s. v. ascunzătoare, ascunziș, cotlon.

tainiță s. v. ASCUNZĂTOARE. ASCUNZIȘ. COTLON.

Intrare: tainiță
tainiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tainiță
  • tainița
plural
  • tainițe
  • tainițele
genitiv-dativ singular
  • tainițe
  • tainiței
plural
  • tainițe
  • tainițelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tainiță, tainițesubstantiv feminin

  • 1. Groapă săpată în pământ; încăpere subterană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îi dădu pe mînă cheile de la toate cămările, și de la toate tainițile ale căror uși le găsise el încuiate cînd colindase prin toate cămările. POPESCU, B. IV 42. DLRLC
    • format_quote Lîngă ulmi să-mi faci o groapă Și cu dinții să m-apuci În tainiță să m-arunci. ALECSANDRI, P. P. 74. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Loc ascuns. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A căutat tainița... știută numai de dînsa. SADOVEANU, O. L. 118. DLRLC
      • format_quote Cunoaște toate tainițile ce cuprindea o corabie. DRĂGHICI, R. 234. DLRLC
      • format_quote figurat Scorniturile, ca și cîntecele, răspund unor afunde tainiți ale sufletului. SADOVEANU, Z. C. 236. DLRLC
      • format_quote figurat Nu și-ar fi închipuit niciodată că avea să descopere în el, păstrate în tainițile din umbră, atîtea rezerve. C. PETRESCU, A. R. 45. DLRLC
etimologie:
  • Taină + sufix -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.