O definiție pentru tentare
Explicative DEX
tentare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~tări / E: tenta] (Rar) 1 Deșteptare a unei dorințe Si: ademenire, ispitire. 2 (Ccr) Tentație.
Intrare: tentare
tentare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||