20 de definiții pentru tocmi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOCMI, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. 3. Tranz. A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 4. Tranz. (Înv.) A pune ordine; a orândui, a aranja. 5. Tranz. (Reg.) A repara; a reface. 6. Tranz. (Înv.) A pune la cale; a organiza, a constitui. – Din sl. tŭkŭmiti.

TOCMI, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. 3. Tranz. A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 4. Tranz. (Înv.) A pune ordine; a orândui, a aranja. 5. Tranz. (Reg.) A repara; a reface. 6. Tranz. (Înv.) A pune la cale; a organiza, a constitui. – Din sl. tŭkŭmiti.

tocmi [At: PSALT. HUR. 42r/4 / V: (reg) ~cni, togmi, tomi, tomni / Pzi: ~mesc / E: vsl токмнтн] 1-2 vtr (Înv) A (se) face deopotrivă Si: a (se) asemăna, a (se) potrivi. 3 vr (Îvp) A se întâmpla. 4 vr (Îrg) A se înțelege. 5 vr (Îrg; pex) A se împăca. 6-7 vtr (Reg) A ajunge la o înțelegere în legătură cu căsătoria. 8-9 vir (Reg) A se logodi. 10 vrr A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială Si: a negocia, (pfm) a se târgui (4), (îvp) a se negustori, a se neguța, a se precupeți, (reg) a se ogodi3, a se pogodi, a răzbate. 11-12 vtr (Pop) A (se) angaja ca lucrător, slugă, meșter etc. Si: (îvp) a (se) năimi. 13 vt (Pop) A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 14 vt (Pop) A face comandă pentru (haine, obiecte, etc.) Si: a arvuni. 15 vt (înv) A pune la cale Si: a constitui, a organiza, a plănui, a stabili. 16 vt (înv) A pune ordine Si: a aranja, a orândui. 17 vt (înv; c. i. o armată) A aranja într-o anumită ordine de luptă. 18 vt (Înv) A îndruma. 19 vt (Înv) A porunci. 20 vt (Înv) A realiza. 21 vt (Înv) A prepara. 22 vt (Înv) A întocmi (un act, o scrisoare etc.). 23 vt (Înv; pex) A născoci. 24 vt (Înv) A destina (1). 25 vt (înv) A osândi. 26-27 vtr (Reg) A (se) pune într-o anumită ordine Si: a (se) aranja, a (se) așeza. 28 vt (înv) A așeza un obiect într-o anumită poziție Si: a potrivi. 29 vt (înv) A pregăti. 30-31 vtr (înv) A (se) găti (9-10). 32 vt (Înv) A aranja într-un anume fel barba sau mustața. 33 vt (Înv) A repara (un obiect stricat, uzat) Si: a drege, a reface. 34 vt (Înv) A restaura (o clădire). 35 vr (Înv) A prospera. 36 vr (Reg; d. vreme) A se îmbunătăți. 37 vr (Reg) A-și pregăti glasul tușind ușor, pentru a vorbi, a cânta etc. Si: a drege. 38-39 vtr (Pop) A (se) însănătoși. 40-41 vtr (Pop; fig) A (se) liniști sufletește.

TOCMI, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. A discuta asupra prețului unei mărfi, a căuta să cazi la învoială pentru a cumpăra sau a vinde ceva; a se tîrgui, a se precupeți. În pragul mai tuturor prăvăliilor sînt musafiri care se tocmesc îndîrjit. CAMIL PETRESCU, O. I 640. Se tocmește cu tata și cad la învoială: o să ne dea trei duble de grîu. STANCU, D. 108. În alte prăvălii... se tocmesc pentru marfă. id. ib. 385. ◊ Tranz. (Complementul indică marfa în discuție) Poate s-or înțelege bădia și cu Bibescu și mi-or tocmi niște haine. SADOVEANU, P. M. 43. Tocmea, precupețea... fînul, orzul ori făina. GALACTION, O. I 110. Noi murguțu vom tocmi Și pînă ne-om învoi, Amîndoi că vom cinsti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487. 2. Tranz. (Învechit) A angaja (ca slugă, lucrător etc.). Pentru asta tocmește și plătește lăutari. STANCU, D. 169. De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceea, babacă, te-aș ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86. ◊ Refl. Alți oameni, cei săraci care se tocmiseră toată viața lor ciobani la chiaburi... cunoșteau cărările ocolite. DUMITRIU, N. 197. Nu voia să se tocmească nicăieri, nu voia să muncească nimic. SADOVEANU, O. VII 358. Cît să-ți dau pe an ca să te tocmești la mine? CREANGĂ, O. A. 189. ♦ (Cu privire la lucruri, mijloace de transport etc.) A închiria. Nu aveau trăsura lor și nici măcar cu ce să tocmească una din Piața Teatrului. PAS, L. I 104. Maică, inimă de piatră, Tocmește-ți un car cu plată Și mai ai la mine-o dată. BIBICESCU, P. P. 89. 3. Tranz. (Învechit) A pune în rînduială, a așeza într-o anumită ordine; a orîndui, a potrivi, a aranja, a întocmi. Își chemă oastea și o tocmi pre ea. ISPIRESCU, M. V. 37. Auzind gloatele de venirea lui Făt-Frumos, veneau droaie să se scrie la oaste... Făt-Frumos le tocmi și le învăță cum să meargă la război. id. L. 111. ◊ Refl. A doua zi... alaiul domnesc se tocmi, cu boierii mari și mici înainte, călări pe cai aleși. SADOVEANU, O. VII 71. ♦ A așeza, a pune (ceva sau pe cineva) într-un anumit loc; a fixa, a instala. Și-n biserici mă tocmesc, Cu aur mă zugrăvesc Și cu toții mă cinstesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 508. ♦ Refl. A se așeza, a se instala, a se cuibări. Apoi se tocmește și el mai bine și adoarme. SBIERA, P. 143. 4. Tranz. (Regional, cu privire la lucruri) A drege, a repara, a reface. Cum îi zări că vine boierul... să te faci că tocmești straturile și că îndrepți cărările. SBIERA, 159. Dar s-a rupt grindeiu-n două, Grindeiul pîn’ l-am tocmit, S-a gătat de plugărit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 390. ♦ A potrivi, a așeza. Ionu Bodii își tocmea pușca și începea să buciume. AGÎRBICEANU, S. P. 17. Sucește De trei ori capu-i luminat... Începe-apoi la descîntat, Tocmindu-și barba ca păunul. COȘBUC, P. II 228. ♦ (Învechit) A liniști, a potoli, a domoli, a astîmpăra. Drăguță, drăguță, Nu fi tu nebună, Ci mergi de-l cunună, Cu dînsul cinstește, Inima-i tocmește. SEVASTOS, C. 188. 5. Tranz. (Învechit) A întocmi, a pune la cale, a înjgheba, a alcătui, a organiza, a constitui. Să găsim și pe ceilalți emigranți și să tocmim un comitet. GHICA, A. 243.

A TOCMI ~esc tranz. 1) rar (mijloace de transport) A lua un timp în chirie; a închiria. 2) (persoane) A lua la lucru (în baza unei înțelegeri); a năimi; a angaja. 3) pop. (obiecte defectate) A repune în funcțiune; a drege; a repara. /<sl. tukumiti

A SE TOCMI mă ~esc intranz. 1) pop. A discuta pentru a conveni asupra prețului (prin concesii reciproce); a se târgui. 2) (despre persoane) A intra în slujbă (în schimbul unei plăți); a se năimi; a se angaja. /<sl. tukumiti

tocmésc v. tr. (vsl. tŭkŭmiti, a stipula, a acorda, a conveni; bg. tŭkmĭy, rut. tokmiti; ung. tukmálni). 1. Vechĭ. Aranjez, pun la cale, rînduĭesc, îndrept: a tocmi trebile, lucrul, o greșală, un cuvînt. 2. Așez, potrivesc bucățile ca să formez întregu. 3. Întocmesc, organizez: împăratu îșĭ tocmi oștile, boĭerimea și prostimea. 4. Dreg, repar: a tocmi un plug, un zid, o casă, un năvod. A tocmi o masă care se clatină, a-ĭ pune supt un picĭor ceva ca să nu se maĭ clatine. A tocmi untu stricat, a-l face să aĭbă ĭar gust bun. A-țĭ tocmi inima, a-țĭ alunga întristarea, a prinde curaj. 5. Prepar, așez în ordine de luptă: văzînd acestea Leșiĭ, s’aŭ tocmit de războĭ și aŭ băgat în mijloc pre Alexandru-Vodă (Ur.), aŭ tocmit puștile spre dușman. 6. Hotărăsc, orînduĭesc, ursesc: tocmise s’o mărite (Ur.), a tocmi sărbătorile (Cor.). 7. Azĭ. Angajez: a tocmi o slugă, o căruță. V. refl. 1. Vechĭ. Mă prepar de: Pepelea se tocmi la zis (la cîntat). 2. Mă potrivesc, corespund: mărturiile lor se tocmesc. 3. Azĭ. Neguțez, vorbesc ca să fixez prețu: s’a tocmit țigănește. 4. Mă învoĭesc, mă angajez: Mă duc să mă tocmesc: Dă, Doamne, să nu găsesc (vorba unuĭ leneș, care nu era bucuros să găsească serviciŭ). – La Cant. și atocmesc, ĭar imperfectu atocmá presupune un prez. atocméz (d. tocma).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tocmi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmesc, 3 sg. tocmește, imperf. 1 tocmeam; conj. prez. 1 sg. să tocmesc, 3 să tocmească

tocmi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmesc, imperf. 3 sg. tocmea; conj. prez. 3 să tocmească

tocmi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmesc, imperf. 3 sg. tocmea; conj. prez. 3 sg. și pl. tocmească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TOCMI vb. v. afla, alcătui, aranja, asemăna, asemui, așeza, călăuzi, clasa, clasifica, compara, compune, concepe, conduce, consolida, constitui, conveni, crea, da, descoperi, desemna, destina, dichisi, dirija, dispune, distribui, elabora, face, ferchezui, fixa, forma, găsi, găti, ghida, gândi, grupa, hărăzi, hotărî, imagina, institui, inventa, împărți, împodobi, închiria, îndrepta, îndruma, înființa, înfiripa, însănătoși, întări, întocmi, întrema, înțelege, învoi, înzdrăveni, lecui, logodi, meni, născoci, numi, ordona, organiza, orienta, orândui, plănui, plăsmui, potrivi, predestina, pregăti, proiecta, pune, realiza, redacta, reface, repara, repartiza, restabili, ridica, rândui, scorni, scrie, sistematiza, sorti, spilcui, stabili, statornici, tămădui, ursi, vindeca.

TOCMI vb. 1. a se târgui, (înv. și pop.) a se negustori, a se neguța, (pop.) a se pogodi, a se precupeți, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) răzbate. (S-a ~ cu negustorul.) 2. v. angaja.

TOCMI vb. 1. a se tîrgui, (înv. și pop.) a se negustori, a se neguța, (pop.) a se pogodi, a se precupeți, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) răzbate. (S-a ~ cu negustorul.) 2. a se angaja, a se băga, a intra, a se încadra, a se vîrî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (S-a ~ paznic, argat.)

tocmi vb. v. AFLA. ALCĂTUI. ARANJA. ASEMĂNA. ASEMUI. AȘEZA. CĂLĂUZI. CLASA. CLASIFICA. COMPARA. COMPUNE. CONCEPE. CONDUCE. CONSOLIDA. CONSTITUI. CONVENI. CREA. DA. DESCOPERI. DESEMNA. DESTINA. DICHISI. DIRIJA. DISPUNE. DISTRIBUI. ELABORA. FACE. FERCHEZUI. FIXA. FORMA. GĂSI. GĂTI. GHIDA. GÎNDI. GRUPA. HĂRĂZI. HOTĂRÎ. IMAGINA. INSTITUI. INVENTA. ÎMPĂRȚI. ÎMPODOBI. ÎNCHIRIA. ÎNDREPTA. ÎNDRUMA. ÎNFIINȚA. ÎNFIRIPA. ÎNSĂNĂTOȘI. ÎNTĂRI. ÎNTOCMI. ÎNTREMA. ÎNȚELEGE. ÎNVOI. ÎNZDRĂVENI. LECUI. LOGODI. MENI. NĂSCOCI. NUMI. ORDONA. ORGANIZA. ORIENTA. ORÎNDUI. PLĂNUI. PLĂSMUI. POTRIVI. PREDESTINA. PREGĂTI. PROIECTA. PUNE. REALIZA. REDACTA. REFACE. REPARA. REPARTIZA. RESTABILI. RIDICA. RÎNDUI. SCORNI. SCRIE. SISTEMATIZA. SORTI. SPILCUI. STABILI. STATORNICI. TĂMĂDUI. URSI. VINDECA.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se tocmi slugă fără simbrie expr. a munci din greu pentru cineva fără nici un profit.

Intrare: tocmi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tocmi
  • tocmire
  • tocmit
  • tocmitu‑
  • tocmind
  • tocmindu‑
singular plural
  • tocmește
  • tocmiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tocmesc
(să)
  • tocmesc
  • tocmeam
  • tocmii
  • tocmisem
a II-a (tu)
  • tocmești
(să)
  • tocmești
  • tocmeai
  • tocmiși
  • tocmiseși
a III-a (el, ea)
  • tocmește
(să)
  • tocmească
  • tocmea
  • tocmi
  • tocmise
plural I (noi)
  • tocmim
(să)
  • tocmim
  • tocmeam
  • tocmirăm
  • tocmiserăm
  • tocmisem
a II-a (voi)
  • tocmiți
(să)
  • tocmiți
  • tocmeați
  • tocmirăți
  • tocmiserăți
  • tocmiseți
a III-a (ei, ele)
  • tocmesc
(să)
  • tocmească
  • tocmeau
  • tocmi
  • tocmiseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tocni
  • tocnire
  • tocnit
  • tocnitu‑
  • tocnind
  • tocnindu‑
singular plural
  • tocnește
  • tocniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tocnesc
(să)
  • tocnesc
  • tocneam
  • tocnii
  • tocnisem
a II-a (tu)
  • tocnești
(să)
  • tocnești
  • tocneai
  • tocniși
  • tocniseși
a III-a (el, ea)
  • tocnește
(să)
  • tocnească
  • tocnea
  • tocni
  • tocnise
plural I (noi)
  • tocnim
(să)
  • tocnim
  • tocneam
  • tocnirăm
  • tocniserăm
  • tocnisem
a II-a (voi)
  • tocniți
(să)
  • tocniți
  • tocneați
  • tocnirăți
  • tocniserăți
  • tocniseți
a III-a (ei, ele)
  • tocnesc
(să)
  • tocnească
  • tocneau
  • tocni
  • tocniseră
tomi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
togmi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tocmi, tocmescverb

  • 1. reflexiv reciproc A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În pragul mai tuturor prăvăliilor sînt musafiri care se tocmesc îndîrjit. CAMIL PETRESCU, O. I 640. DLRLC
    • format_quote Se tocmește cu tata și cad la învoială: o să ne dea trei duble de grîu. STANCU, D. 108. DLRLC
    • format_quote În alte prăvălii... se tocmesc pentru marfă. STANCU, D. 385. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Poate s-or înțelege bădia și cu Bibescu și mi-or tocmi niște haine. SADOVEANU, P. M. 43. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Tocmea, precupețea... fînul, orzul ori făina. GALACTION, O. I 110. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Noi murguțu vom tocmi Și pînă ne-om învoi, Amîndoi că vom cinsti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 487. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv popular A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pentru asta tocmește și plătește lăutari. STANCU, D. 169. DLRLC
    • format_quote De vreme ce Alecu iubește mult a zugrăvi, de aceea, babacă, te-aș ruga ca să-i tocmești un dascăl de zugrăvit. KOGĂLNICEANU, S. 86. DLRLC
    • format_quote Alți oameni, cei săraci care se tocmiseră toată viața lor ciobani la chiaburi... cunoșteau cărările ocolite. DUMITRIU, N. 197. DLRLC
    • format_quote Nu voia să se tocmească nicăieri, nu voia să muncească nimic. SADOVEANU, O. VII 358. DLRLC
    • format_quote Cît să-ți dau pe an ca să te tocmești la mine? CREANGĂ, O. A. 189. DLRLC
  • 3. tranzitiv A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: închiria
    • format_quote Nu aveau trăsura lor și nici măcar cu ce să tocmească una din Piața Teatrului. PAS, L. I 104. DLRLC
    • format_quote Maică, inimă de piatră, Tocmește-ți un car cu plată Și mai ai la mine-o dată. BIBICESCU, P. P. 89. DLRLC
  • 4. tranzitiv învechit A pune ordine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își chemă oastea și o tocmi pre ea. ISPIRESCU, M. V. 37. DLRLC
    • format_quote Auzind gloatele de venirea lui Făt-Frumos, veneau droaie să se scrie la oaste... Făt-Frumos le tocmi și le învăță cum să meargă la război. ISPIRESCU, L. 111. DLRLC
    • format_quote reflexiv A doua zi... alaiul domnesc se tocmi, cu boierii mari și mici înainte, călări pe cai aleși. SADOVEANU, O. VII 71. DLRLC
    • 4.1. A așeza, a pune (ceva sau pe cineva) într-un anumit loc. DLRLC
      • format_quote Și-n biserici mă tocmesc, Cu aur mă zugrăvesc Și cu toții mă cinstesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 508. DLRLC
    • 4.2. reflexiv A se așeza, a se instala, a se cuibări. DLRLC
      • format_quote Apoi se tocmește și el mai bine și adoarme. SBIERA, P. 143. DLRLC
  • 5. tranzitiv regional Drege, reface, repara. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cum îi zări că vine boierul... să te faci că tocmești straturile și că îndrepți cărările. SBIERA, 159. DLRLC
    • format_quote Dar s-a rupt grindeiu-n două, Grindeiul pîn’ l-am tocmit, S-a gătat de plugărit. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 390. DLRLC
    • 5.1. Așeza, potrivi. DLRLC
      • format_quote Ionu Bodii își tocmea pușca și începea să buciume. AGÎRBICEANU, S. P. 17. DLRLC
      • format_quote Sucește De trei ori capu-i luminat... Începe-apoi la descîntat, Tocmindu-și barba ca păunul. COȘBUC, P. II 228. DLRLC
    • 5.2. învechit Astâmpăra, domoli, liniști, potoli. DLRLC
      • format_quote Drăguță, drăguță, Nu fi tu nebună, Ci mergi de-l cunună, Cu dînsul cinstește, Inima-i tocmește. SEVASTOS, C. 188. DLRLC
  • 6. tranzitiv învechit A pune la cale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să găsim și pe ceilalți emigranți și să tocmim un comitet. GHICA, A. 243. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.