opțiuni
  • info

15 definiții pentru tractir

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRACTIR, tractire, s. n. (Înv.) Han; birt, ospătărie. – Din rus. traktir.

TRACTIR, tractire, s. n. (Înv.) Han; birt, ospătărie. – Din rus. traktir.

tractir sn [At: DIONISIE, C. 179 / V: (reg) ~aft~, ~aht~ / Pl: ~e, ~uri, (îvr) ~i sm / E: rs трактир] 1 (Înv) Han2 (2). 2 (Înv) Tratație (cu mâncare și băutură) Si: cinste, ospătare. 3 (Înv; îe) A sta în ~ A se ține de petreceri. 4 (Reg) Casă de toleranță Si: bordel. 5 (Reg; îe) A se certa ca la ~ A se certa fără jenă.

TRACTIR, tractire, s. n. (Învechit și arhaizant) Han; ospătărie, birt. Beam cu marinarii vin dulce în tractire afumate. M. I. CARAGIALE, C. 40. Teatrul înfățișează curtea unui tractir. NEGRUZZI, S. III 195. Harabagiii ne-au dus la tractirul lui Lazăr. Acolo era trii odăi deșărte, însă numai cu două paturi mici. KOGĂLNICEANU, S. 45. – Pl. și: tractiruri (RUSSO, S. 19).

TRACTIR ~e n. înv. Restaurant de categorie inferioară. /<rus. traktir

tractir n. Mold. ospătărie: curtea unui tractir NEGR. [Rus. TRAKTIRŬ, restaurant].

tractír n., pl. urĭ și e (rus. traktir, locandă, birt, otel, d. germ. traktieren, a trata). Vechĭ. Han. A sta de tractir, a te ține de chefurĭ. Azĭ. Defav. Bordel.

traftir sn vz tractir

trahtir sn vz tractir

troctir sn vz tractir

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tractir (înv.) s. n., pl. tractire

tractir (înv.) s. n., pl. tractire

tractir s. n., pl. tractire

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRACTIR s. v. birt, bordel, casă de prostituție, casă de toleranță, han, lupanar, ospătărie.

tractir s. v. BIRT. BORDEL. CASĂ DE PROSTITUȚIE. CASĂ DE TOLERANȚĂ. HAN. LUPANAR. OSPĂTĂRIE.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tractir, tractire s. n. bordel

Intrare: tractir
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tractir
  • tractirul
  • tractiru‑
plural
  • tractire
  • tractirele
genitiv-dativ singular
  • tractir
  • tractirului
plural
  • tractire
  • tractirelor
vocativ singular —
plural —
traftir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
troctir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trahtir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tractir, tractiresubstantiv neutru

  • 1. învechit Birt, han, ospătărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: birt han ospătărie
    • format_quote Beam cu marinarii vin dulce în tractire afumate. M. I. CARAGIALE, C. 40. DLRLC
    • format_quote Teatrul înfățișează curtea unui tractir. NEGRUZZI, S. III 195. DLRLC
    • format_quote Harabagiii ne-au dus la tractirul lui Lazăr. Acolo era trii odăi deșărte, însă numai cu două paturi mici. KOGĂLNICEANU, S. 45. DLRLC
  • comentariu Plural și: tractiruri. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.