3 definiții pentru tractrice
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tractrice sf [At: DN3 / E: ger Traktrix] (Mat) Curbă plană având proprietatea că, în fiecare punct al ei, segmentul de tangentă, cuprins între punctul de tangență și intersecția tangentei cu o dreaptă fixă, are lungimea constantă.
TRACTRICE s.f. (Mat.) Curbă plană avînd proprietatea că, în fiecare punct al ei, segmentul de tangentă, cuprins între punctul de tangentă și intersecția tangentei cu o dreaptă fixă, are lungimea constantă. [< germ. Traktrix, cf. lat. tractare – a trage].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRACTRICE s. f. (mat.) curbă plană având proprietatea ca, în fiecare punct al ei, segmentul de tangentă cuprins între punctul de tangentă și intersecția tangentei cu o dreaptă fixă să aibă lungimea constantă. (< germ. Traktrix)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F104) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
tractricesubstantiv feminin
- 1. Curbă plană având proprietatea că, în fiecare punct al ei, segmentul de tangentă, cuprins între punctul de tangentă și intersecția tangentei cu o dreaptă fixă, are lungimea constantă. DN
etimologie:
- Traktrix DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.