15 definiții pentru trandafiriu (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRANDAFIRÍU, -IE, trandafirii, adj., s. n. 1. Adj. Care are culoarea trandafirului; roz. 2. Fig. Adj. Luminos, senin, plin de optimism; cu perspective favorabile. 3. S. n. Culoare trandafirie (1). – Trandafir + suf. -iu.

trandafiriu, ~ie [At: KRETZULESCU, A. 311/25 / V: (înv) trian~, (reg) ~filiu / Pl: ~ii / E: trandafir + -iu] 1 a De culoare roz (ca floarea unor trandafiri (1)) Si: roz, roziu, (îvr) rozatic. 2 a (D. persoane) Cu pielea de culoarea trandafirului (1). 3 a (Fig) Care aduce cu mirosul trandafirului (1). 4 a (Fig) Feeric. 5 sn Culoare roz. 6 a (Fig) Plin de optimism Si: luminos, senin. 7 a (Fig) Cu perspective favorabile.

TRANDAFIRÍU, -ÍE, trandafirii, adj. 1. De culoare roz (ca floarea unor trandafiri). 2. Fig. Luminos, senin, plin de optimism; cu perspective favorabile. – Trandafir + suf. -iu.

TRANDAFIRÍU, -ÍE, trandafirii, adj. 1. De culoarea roză a trandafirului. Răsărea soarele și luceau ca unși c-o vopsea trandafirie lăstarii tineri din vîrfurile stejarilor. SADOVEANU, O. VII 37. Obrajii erau trandafirii, gura roșie, ochii înviorați. C. PETRESCU, S. 163. Pleoapele-mi căzură grele peste ochi, ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie. HOGAȘ, M. N. 63. ◊ (Adverbial) Cerul se lumina trandafiriu. DUMITRIU, N. 53. Prinsul se cumpăni; ochii i se încruntară și partea de sus a feței se coloră ușor trandafiriu subt năvala sîngelui. SADOVEANU, Z. C. 345. ◊ (Substantivat) Cu toții se îndepărtară spre fagii ale căror culmi străluceau de un trandafiriu aprins. DUMITRIU, N. 209. Trandafiriul caișilor pîlpîia ca un revărsat de ziuă. I. BOTEZ, ȘC. 78. 2. Fig. Luminos, senin, plin de optimism. Ne ținteam cu drag ochii spre steagul roșu... iar în sufletul nostru licăreau dulce zorile trandafirii ale unei lumi fericite. PĂUN-PINCIO, P. 125. ◊ (Adverbial) Îndată văzu existența mai trandafiriu. C. PETRESCU, C. V. 123. Cînd ieșii de la d-na Rădeanu, eram un alt om. Vedeam tot trandafiriu. GANE, N. III 121.

TRANDAFIRÍU, trandafirie (trandafirii) 1) Care este de culoarea florilor de trandafir; roz. 2) fig. Care este plin de optimism. /trandafir + suf. ~iu

trandafiríŭ, -íe adj. Ca trandafiru, roș deschis (fr. rose). V. pembe.

trandafiliu, ~ie a vz trandafiriu

triandafiriu, ~ie a vz trandafiriu

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trandafiriu1 adj. m., f. trandafirie; pl. m. și f. trandafirii corectat(ă)

trandafiriu adj. m., f. trandafirie; pl. m. și f. trandafirii

trandafiríu adj. m., f. trandafiríe; pl. m. și f. trandafiríi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRANDAFIRÍU adj. 1. v. roz. 2. roz, rumen. (Avea un obraz ~.) 3. frez, roșcat, roșiatic. (O rochie ~.) 4. (reg.) ghiurghiuliu, profiriu, (înv.) profir. (Vin ~.)

TRANDAFIRIU adj. 1. roz, (rar) rozatic, roziu, (pop. și fam.) pembe, (reg.) rozosin. (De culoare ~. ) 2. roz, rumen. (Avea un obraz ~.) 3. frez, roșcat, roșiatic. (O rochie ~.) 4. (reg.) ghiurghiuliu, profiriu, (înv.) profir. (Vin ~.)

Intrare: trandafiriu (adj.)
trandafiriu1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trandafiriu
  • trandafiriul
  • trandafiriu‑
  • trandafirie
  • trandafiria
plural
  • trandafirii
  • trandafiriii
  • trandafirii
  • trandafiriile
genitiv-dativ singular
  • trandafiriu
  • trandafiriului
  • trandafirii
  • trandafiriei
plural
  • trandafirii
  • trandafiriilor
  • trandafirii
  • trandafiriilor
vocativ singular
plural
trandafiliu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
triandafiriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trandafiriu, trandafirieadjectiv

  • 1. Care are culoarea trandafirului. DEX '09 DLRLC
    sinonime: roz
    • format_quote Răsărea soarele și luceau ca unși c-o vopsea trandafirie lăstarii tineri din vîrfurile stejarilor. SADOVEANU, O. VII 37. DLRLC
    • format_quote Obrajii erau trandafirii, gura roșie, ochii înviorați. C. PETRESCU, S. 163. DLRLC
    • format_quote Pleoapele-mi căzură grele peste ochi, ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie. HOGAȘ, M. N. 63. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cerul se lumina trandafiriu. DUMITRIU, N. 53. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Prinsul se cumpăni; ochii i se încruntară și partea de sus a feței se coloră ușor trandafiriu subt năvala sîngelui. SADOVEANU, Z. C. 345. DLRLC
  • 2. figurat Plin de optimism; cu perspective favorabile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ne ținteam cu drag ochii spre steagul roșu... iar în sufletul nostru licăreau dulce zorile trandafirii ale unei lumi fericite. PĂUN-PINCIO, P. 125. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Îndată văzu existența mai trandafiriu. C. PETRESCU, C. V. 123. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cînd ieșii de la d-na Rădeanu, eram un alt om. Vedeam tot trandafiriu. GANE, N. III 121. DLRLC
etimologie:
  • Trandafir + sufix -iu. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.