transpunere sf [At: VALIAN, V. / Pl: ~ri / E: transpune] 1 Schimbare a ceva dintr- un loc în altul, dintr-o situație sau dintr-o stare în alta Si: (rar) transpoziție (1). 2 (Fig) Redare în scris, pe scenă, pe ecran etc. 3 Traducere (1). 4-5 Transcriere (sau executare) a unei bucăți muzicale într-o altă tonalitate decât aceea în care a fost compusă, cu păstrarea raporturilor dintre sunete Si: (rar) transpoziție (4-5). 6 (Rar; fig) Strămutare cu mintea, cu imaginația în altă situație, în alt loc sau în alt timp Si: (rar) transpoziție. 7 (Mat) Trecere a unui termen dintr-o parte a unei ecuații în alta (schimbându-i semnul) Si: transpoziție (7). 8 Transbordare a vagoanelor de cale ferată între două căi cu ecartamente diferite, prin mutarea lor de pe un boghiu pe altul. 9 (Teh) Modificare periodică a poziției conductoarelor electrice cu același traseu, efectuată în vederea anulării sau compensării anumitor efecte de natură electromagnetică.

TRANSPUNERE, transpuneri, s. f. Acțiunea de a (se) transpune și rezultatul ei. Lucrul cel mai important, de pildă, în arta actorului este măiestria transpunerii în rol. V. ROM. mai 1953, 195.

TRANSPUNERE s.f. Acțiunea de a (se) transpune și rezultatul ei; redare, transcriere etc.; transpoziție. [< transpune].

transpunere (desp. tran-spu-/trans-pu-) s. f., g.-d. art. transpunerii; pl. transpuneri

!transpunere (tran-spu-/trans-pu-) s. f., g.-d. art. transpunerii; pl. transpuneri

transpunere s. f. (sil. mf. trans-), g.-d. art. transpunerii; pl. transpuneri

TRANSPUNERE s. 1. (rar) transpoziție. (~ unui obiect.) 2. tălmăcire, traducere, (înv.) prefacere, traducție, tălmăcitură, tâlcuială, tâlcuire. (~ unui text dintr-o limbă în alta.) 3. (concr.) tălmăcire, traducere, versiune. (O ~ reușită din limba engleză.) 4. transcriere, transcripție. (~ unui text dintr-un alfabet în altul.)

TRANSPUNERE s. 1. (rar) transpoziție. (~ unui obiect.) 2. tălmăcire, traducere, (înv.) prefacere, traducție, tălmăcitură, tîlcuială, tîlcuire. (~ unui text dintr-o limbă în alta.) 3. transcriere, transcripție. (~ unui text dintr-un alfabet în altul.)