21 de definiții pentru trata

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRATA, tratez, vb. I. 1. Tranz. A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui musafir mâncare, băutură; a ospăta. 3. Tranz. și refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economică, socială, politică etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ♦ Spec. A supune semințele și plantele acțiunii unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (înv.) tracta vb. I] – Din it. trattare, lat. tractare.

trata [At: AR (1829), 221/38 / V: (înv) ~acta (Pzi: trac~) / Pzi: ~tez / E: lat tractare, ngr τραττάρω, fr traiter] 1 vt A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, atitudine Si: (înv) a tratarisi (1), a trătălui (1). 2 vt (Fam; gmț; îlv) Acu refuz A refuza. 3 vt (Cu determinări element predicativ suplimentar) A califica (pe cineva sau ceva) drept... Si: a numi, (înv) a tratarisi (2). 4 vt (C. i. un prieten, oaspete etc.) A oferi mâncare, băutură Si: a cinsti, a ospăta, (înv) a tratarisi (3). 5-6 vtr A (se) supune unui tratament (1) medical Si: a (se) vindeca, (înv) a (se) tratarisi (10-11). 1 vt A combate o boală Si: a tratarisi (4). 8 vt A discuta o chestiune economică, politică, socială etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc. Si: a negocia, (înv) a tratarisi (5), a trătălui (2), (îvr) a tractirui, a trăctui. 9 vt (Fam; îe) A ~ amor (cu cineva) A fi în relație de dragoste cu cineva. 10 vt (C. i. o problemă, un subiect, o temă științifică, literară etc.) A expune în scris sau oral Si: a dezvolta, (înv) a tratarisi (6), a trătălui (3). 11 vt A înfățișă (un aspect, un fenomen) Si: a prezenta, (înv) a tratarisi (7), a trătălui (4). 12 vt (C. i. obiecte de artă; cu determinări care arată materia, stilul etc.) A executa (2). 13 vt (C. i. un material, o substanță etc.) A supune unui tratament (6) chimic, fizic etc. cu scopul de a obține modificări Si: (Înv) a tratarisi (8). 14 vt (Spc; c. i. semințe, plante) A supune acțiunii unor agenți chimici sau fizici, pentru a distruge germenii patogeni și bolile provocate de ei Si: (înv) a tratarisi (9). 15 vt (Teh) A supune (un corp, o substanță) acțiunii unui agent oarecare în vederea unui anumit scop.

TRATA, tratez, vb. I. 1. Tranz. A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit fel. 2. Tranz. A oferi unui oaspete mâncare, băutură; a ospăta. 3. Tranz. și refl. A (se) supune unui tratament medical. 4. Tranz. A discuta o chestiune economică, socială, politică etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc.; a duce tratative. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. 6. Tranz. A supune unui tratament (3). ♦ Spec. A supune semințele și plantele acțiunii unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. [Var.: (înv.) tracta vb. I] – Din it. trattare, lat. tractare.

TRATA, tratez, vb. I. 1.. Tranz. A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit chip. Făcea haz de el, fără a-l trata ca pe un egal. SADOVEANU, E. 95. Contez pe amiciția d-tale, ca să-l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu. CARAGIALE, O. II 292. Eram în bună companie, pe un rînd cu Nicu Bălcescu, C. A. Rosetti, frații Brătienii și mai mulți alții, care nu erau mai bine tratați decît mine. GHICA, A. 640. 2. Tranz. A oferi unui oaspete mîncare sau băutură; a ospăta. Pînă iese Gica, tratează-ne cu ceva, țață Salomio, spune Tunsu. STANCU, D. 357. Turcii stau înfipți pe scaune, mestecînd liniștiți și cu sfințenie prăjiturile cu care fuseseră tratați. BART, S. M. 27. 3. Tranz. (Cu privire la bolnavi) A supune unei îngrijiri medicale în scopul vindecării; a căuta. (Refl.) Însuși... își făcea leacurile și se trata. NEGRUZZI, S. I 208. 4. Intranz. A discuta, a duce tratative pentru a ajunge la o înțelegere, la încheierea unui contract, a unei convenții. În biroul căpităniei, patru hamali din comitetul sindicatului tratează... pentru înmormîntarea lui Gălăciuc. SAHIA, N. 40. Acest comitet să trateze diplomaticește cu Poarta. GHICA, A. 72. 5. Tranz. A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. Balzac a tratat teoria familiei în scenete și imagini. IBRĂILEANU, S. 284. Coșbuc a deslușit conținutul adevărat și real al doinei poporului, dar... în loc de a-l trata în sensul epic, clasic, l-a tratat în parte romantic. GHEREA, ST. CR. III 393. 6. Tranz. A efectua un tratament (3). ♦ A pune o substanță chimică sau un material în contact cu un reactiv chimic, pentru a observa producerea unor reacții chimic specifice sau pentru a obține modificarea calității unui material. ♦ A supune semințele acțiunii unor agenți chimici sau fizici, pentru a preveni și a combate boli datorite insectelor sau ciupercilor. Eu rămîn aici, să facem planul de cultură și să tratăm sămînța. MIHALE, O. 13. – Variantă: (învechit) tracta (GHICA, A. 165, NEGRUZZI, S. II 154) vb. I.

TRATA vb. I. 1. tr. A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta într-un anumit fel. 2. tr., refl. A (se) supune unui tratament. 3. tr. A oferi unui oaspete mîncare, băutură. ♦ A face cinste. 4. tr. A discuta, a duce tratative pentru a ajunge la o înțelegere. 4. tr. A dezvolta o temă științifică, literară etc. 6. tr. (Tehn.) A supune (un corp, o substanță) acțiunii unui agent oarecare în vederea unui anumit scop. ♦ (Agr.) A supune semințele sau solul acțiunii unor agenți chimici sau fizici. [< it. trattare, cf. fr. traiter < lat. tractare].

TRATA vb. I. tr. 1. a avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta într-un anumit fel. 2. a oferi unui oaspete mâncare, băutură. ◊ a face cinste. 3. a duce tratative pentru a ajunge la o înțelegere. 4. a dezvolta o temă științifică etc. 5. a supune (un corp, o substanță) acțiunii unui agent oarecare în vederea unui anumit scop. ◊ a supune semințele, apa sau solul (acțiunii unor agenți chimici sau fizici. II. tr., refl. a (se) supune unui tratament medical. (< it. trattare, lat. tractare)

A TRATA ~ez 1. tranz. 1) (persoane) A supune efectelor unui comportament (operând după împrejurări cu ceva). ~ cu bunăvoință. 2) A servi cu mâncare sau băutură. 3) (bolnavi sau bolile acestora) A supune acțiunii unui tratament; a lecui. 4) (substanțe, materiale etc.) A supune acțiunii unui agent chimic sau fizic. ~ semințe cu insecticide. 5) (probleme, teme, subiecte etc.) A prezenta în urma unor cercetări. 2. intranz. (despre părți oficiale interesate) A duce tratative în vederea încheierii unor convenții; a negocia. /<lat. tractare, fr. traiter

tratà v. 1. a desvolta, a expune verbal sau prin scris: a trata o chestiune de istorie; 2. a se purta cu cineva într’un mod oarecare: l’a tratat bine; a trata de, a califica; 3. a căuta pe un bolnav; 4. a supune o substanță la acțiunea unui agent chimic: a trata fierul cu un acid; 5. a negocia pentru încheierea unei afaceri sau învoieli: a trata despre pace; 6. pop. a cinsti mai ales cu băuturi: i-a tratat cu înghețată.

TRACTA1 vb. I v. trata.

*tratéz v. tr. (fr. traiter, it. trattare, d. lat. tractare, a atinge, a trata, d. tráhere, tractum, a trage). Mă port cu cineva: l-a tratat prietenește. Îngrijesc un bolnav: l-a tratat cu chinină. Combat o boală: frigurile se tratează cu chinină. Supun o substanță acțiuniĭ unuĭ agent chimic: a trata un mineral cu mercur. Dezvolt (expun) o chestiune, un subĭect științific (cu vorba saŭ cu condeĭu): a trata o chestiune. Negociez: a trata pacea. Fam. Cinstesc (ofer de mîncat, de băut): ne-a tratat cu cafea și dulceață. A trata de (saŭ drept), a califica, a taxa: l-a tratat de nebun. Fam. Iron. A trata cu refuz, a refuza ce ți se oferă: ĭ-am oferit cafea, dar m’a tratat cu refuz. Pop. A trata amor cu cineva, a face dragoste. V. intr. Vorbesc, expun, dezvolt: a trata despre optică. Negociez: a trata de pace. – L. V. trătăluĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trata (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. tratez, 3 tratea; conj. prez. 1 sg. să tratez, 3 să trateze

trata (a ~) vb., ind. prez. 3 tratea

trata vb., ind. prez. 1 sg. tratez, 3 sg. și pl. tratea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRATA vb. 1. a lua. (L-a ~ cu binele.) 2. v. ospăta. 3. (MED.) a (se) căuta, a (se) îngriji, (pop. și fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (înv.) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a ~ de astmă.) 4. v. parlamenta. 5. v. negocia. 6. v. dezbate. 7. a aborda, (fig.) a ataca. (A ~ următoarea temă...)

TRATA vb. 1. a lua. (L-a ~ cu binele.) 2. a cinsti, a ospăta, a servi, (pop.) a omeni, a tratarisi. (L-a ~ cu mîncare și băutură.) 3. (MED.) a (se) căuta, a (se) îngriji, (pop. și fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (înv.) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a ~ de astm.) 4. a negocia, a parlamenta. (A ~ cu partea adversă.) 5. a negocia. (A ~ încheierea unei tranzacții.) 6. a dezbate, a discuta, (înv.) a tratarisi. (Ce subiect ~ ?) 7. a aborda, (fig.) a ataca. (A ~ următoarea temă...)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

maltrata, trata Dicționarele noastre explică pe trata prin it. trattare, probabil după exemplul dat de TDRG (numai Scriban trimite la franceză și italiană). Dar maltrata nu este la TDRG, de aceea CADE și Scriban pornesc de la fr. maltraiter, iar DLLM zice „după fr. maltraiter”; mai curios este că și DLR trimite întîi la franceză, și numai în rîndul al doilea la italiană. Din franceză vin germ. malträtieren și trätieren, bulg. mpemupam și maлmpemupam, rus. mpemupoваmь și maлbmpemupoваmь; de ce româna singură are în temă un a? Mai cunoaștem și forma tratarisi (atestări la Ursu), care ar arăta originea grecească (deși nu e imposibil să se fi format în românește de la trata, așa cum avem pe plimbarisi de la plimba). Și Ursu trimite, pentru originea formei grecești τραττάρω la latină și franceză, nu la italiană, cum era normal. Pare probabil că în românește a fost întîi tratarisi, din grecește, apoi trata, pentru care nu avem neapărat nevoie de italiană, cf. regula, format după regularisi. Pentru variantele tracta, tractație (notate de Ursu), vezi rus. mpaкmoваmь, mpaкmamцuя.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a trata cu sictir (pe cineva) expr. a trata în mod disprețuitor (pe cineva); a ignora în mod deliberat (pe cineva).

Intrare: trata
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • trata
  • tratare
  • tratat
  • tratatu‑
  • tratând
  • tratându‑
singular plural
  • tratea
  • tratați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tratez
(să)
  • tratez
  • tratam
  • tratai
  • tratasem
a II-a (tu)
  • tratezi
(să)
  • tratezi
  • tratai
  • tratași
  • trataseși
a III-a (el, ea)
  • tratea
(să)
  • trateze
  • trata
  • trată
  • tratase
plural I (noi)
  • tratăm
(să)
  • tratăm
  • tratam
  • tratarăm
  • trataserăm
  • tratasem
a II-a (voi)
  • tratați
(să)
  • tratați
  • tratați
  • tratarăți
  • trataserăți
  • trataseți
a III-a (ei, ele)
  • tratea
(să)
  • trateze
  • tratau
  • trata
  • trataseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tracta
  • tractare
  • tractat
  • tractatu‑
  • tractând
  • tractându‑
singular plural
  • tractea
  • tractați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tractez
(să)
  • tractez
  • tractam
  • tractai
  • tractasem
a II-a (tu)
  • tractezi
(să)
  • tractezi
  • tractai
  • tractași
  • tractaseși
a III-a (el, ea)
  • tractea
(să)
  • tracteze
  • tracta
  • tractă
  • tractase
plural I (noi)
  • tractăm
(să)
  • tractăm
  • tractam
  • tractarăm
  • tractaserăm
  • tractasem
a II-a (voi)
  • tractați
(să)
  • tractați
  • tractați
  • tractarăți
  • tractaserăți
  • tractaseți
a III-a (ei, ele)
  • tractea
(să)
  • tracteze
  • tractau
  • tracta
  • tractaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trata, tratezverb

  • 1. tranzitiv A avea față de cineva sau de ceva o anumită comportare, a se purta cu cineva într-un anumit fel. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Făcea haz de el, fără a-l trata ca pe un egal. SADOVEANU, E. 95. DLRLC
    • format_quote Contez pe amiciția d-tale, ca să-l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu. CARAGIALE, O. II 292. DLRLC
    • format_quote Eram în bună companie, pe un rînd cu Nicu Bălcescu, C. A. Rosetti, frații Brătienii și mai mulți alții, care nu erau mai bine tratați decît mine. GHICA, A. 640. DLRLC
  • 2. tranzitiv A oferi unui musafir mâncare, băutură. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: ospăta
    • format_quote Pînă iese Gica, tratează-ne cu ceva, țață Salomio, spune Tunsu. STANCU, D. 357. DLRLC
    • format_quote Turcii stau înfipți pe scaune, mestecînd liniștiți și cu sfințenie prăjiturile cu care fuseseră tratați. BART, S. M. 27. DLRLC
    • 2.1. A face cinste. DN
  • 3. tranzitiv reflexiv A (se) supune unui tratament medical. DEX '09 DLRLC DN NODEX
    • format_quote Însuși... își făcea leacurile și se trata. NEGRUZZI, S. I 208. DLRLC
  • 4. tranzitiv A discuta o chestiune economică, socială, politică etc., cu scopul de a ajunge la o înțelegere, la încheierea unei convenții etc.; a duce tratative. DEX '09 DLRLC DN NODEX
    sinonime: negocia
    • format_quote În biroul căpităniei, patru hamali din comitetul sindicatului tratează... pentru înmormîntarea lui Gălăciuc. SAHIA, N. 40. DLRLC
    • format_quote Acest comitet să trateze diplomaticește cu Poarta. GHICA, A. 72. DLRLC
  • 5. tranzitiv A dezvolta, a expune (în scris sau oral) o temă științifică, literară etc. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Balzac a tratat teoria familiei în scenete și imagini. IBRĂILEANU, S. 284. DLRLC
    • format_quote Coșbuc a deslușit conținutul adevărat și real al doinei poporului, dar... în loc de a-l trata în sensul epic, clasic, l-a tratat în parte romantic. GHEREA, ST. CR. III 393. DLRLC
  • 6. tranzitiv A supune unui tratament. DEX '09 DLRLC
    • 6.1. A pune o substanță chimică sau un material în contact cu un reactiv chimic, pentru a observa producerea unor reacții chimic specifice sau pentru a obține modificarea calității unui material. DLRLC DN
    • 6.2. prin specializare A supune semințele și plantele acțiunii unor agenți chimici sau fizici care distrug germenii bolilor. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Eu rămîn aici, să facem planul de cultură și să tratăm sămînța. MIHALE, O. 13. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.