17 definiții pentru treaz

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme; deștept. 2. Care nu este beat. 3. Fig. Care veghează cu atenție; vigilent. – Din sl. trĕzvŭ.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme; deștept. 2. Care nu este beat. 3. Fig. Care veghează cu atenție; vigilent. – Din sl. trĕzvŭ.

treaz, ~ă a [At: (a. 1642) BV I, 123/3 / V: (îrg) ~v / Pl: treji, ~eze / E: vsl трѣзвъ] 1 Care nu doarme. 2 (Fig) Care aparține treziei (1). 3 (Fig) Care veghează cu atenție Si: vigilent. 4 (Înv; d. măsuri) Care denotă vigilență. 5 Care nu este amețit de băutură. 6 (Fig; d. minte, gândire etc.) Limpede. 7 (Fig; d. oameni) Cu mintea limpede Si: cumpătat, înțelept.

TREAZ, -Ă, treji, -ze, adj. 1. (În opoziție cu adormit) Care nu doarme; deștept (2). Se îndoia în sinea lui dacă-i treaz ori visează. VORNIC, P. 194. I se sperie somnul și rămase treaz și nebîntuit de piroteală. ISPIRESCU, L. 73. ◊ (Metaforic) Cînd totul doarme-n zvonul izvorului de pace, Un ochi e treaz în noapte, o inimă nu tace. EMINESCU, O. IV 298. 2. Care nu e beat, care nu s-a îmbătat, care nu e amețit de băutură. Te-ai îmbătat, ticălosule! – îl înfrunta ea cu asprime.Zău că eram treazse dezvinovăți el. SLAVICI, N. II 323. Vezi paharele cum pline tot la gură năvălesc... N-ar fi bine, ș-apoi n-ar avea nici haz, Între noi în astă-seară, numai tu să rămîi treaz. BELDICEANU, P. 128. 3. Care veghează cu atenție; atent, vigilent. Dovada... de încredere o să mă facă de o sută de ori mai puternic, mai treaz decît am fost pînă acum. DEMETRIUS, C. 70. Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă în ochii noștri. CREANGĂ, A. 39. Auzit-ați de-un viteaz Care vecinic șede treaz Cînd e țeara la necaz? ALECSANDRI, P. P. 214. ◊ Fig. Ca Byron, treaz de vîntul cel sălbatic al durerii, Palid stinge Alexandrescu sînta candel-a sperării. EMINESCU, O. I 32. 4. (Neobișnuit) Cu mintea clară, limpede; înțelept. Firea! Numai prin nedrept ea poate Pe cei slabi să-i facă treji. COȘBUC, P. I 264. A să da tinerilor trup vîrtos și sănătos și minte trează și deșteaptă. PISCUPESCU, O. 29.

TREAZ trează (treji, treze) 1) Care nu doarme; aflat în stare de veghe. 2) Care nu este beat. 3) fig. Care vădește atenție și perspicacitate; vigilent. ◊ ~ la minte cu mintea clară; deștept. /<sl. trĕzvu

treaz a. 1. care nu e beat: ce-i în inima treazului este în gura beatului PANN; 2. deșteptat, viu: treaz și nedormit. [Slav. TRĬEZVŬ, cumpătat (la băutură)]. ║ m. cel treaz.

treáz, -ă adj., pl. trejĭ, treze (vsl. trĭezvŭ, treaz, nu beat; bg. trĭezven). Care nu e beat saŭ care nu doarme, deștept: păzitor treaz, copil treaz. Fig. Deștept, înțelept: om treaz, minte trează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

treaz adj. m., pl. treji; f. trea, pl. treze

treaz adj. m., pl. treji; f. trează, pl. treze

treaz adj. m., pl. treji; f. sg. trează, pl. treze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TREAZ adj. v. atent, circumspect, conștient, grijuliu, lucid, precaut, prevăzător, prudent, vigilent.

TREAZ adj. 1. deștept, neadormit, (înv.) veget, vegheat. (Ești încă ~ la ora asta?) 2. v. sculat. 3. v. nebăut.

TREAZ adj. 1. deștept, neadormit, (înv.) veget, vegheat. (Ești încă ~ la ora asta?) 2. deștept, sculat. (Deși dimineața, toți erau ~.)

treaz adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. CONȘTIENT. GRIJULIU. LUCID. PRECAUT. PREVĂZĂTOR. PRUDENT. VIGILENT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

treaz (-ză), adj.1. Deștept, în stare de veghe. – 2. Vigilent, alert. – 3. Care nu a băut, care nu s-a îmbătat. – Var. înv. treazv. Sl. trĕzvŭ „cumpătat” (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 420; Conev 100), cf. slov. trezen.Der. trezi, vb. (a deștepta, a însufleți, a excita; refl., a se deștepta; a se afla, a se găsi pe neașteptate; refl., a nu mai fi beat; refl., a se răsufla o băutură), înv. trezvi, din sl. trĕzviti sĕ „a se reglementa, a se modera”, uz general (ALR, I, 230); trezie (var. înv. trezvie), s. f. (stare de veghe; starea cuiva nebăut).

Intrare: treaz
treaz adjectiv
adjectiv (A53)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • treaz
  • treazul
  • treazu‑
  • trea
  • treaza
plural
  • treji
  • trejii
  • treze
  • trezele
genitiv-dativ singular
  • treaz
  • treazului
  • treze
  • trezei
plural
  • treji
  • trejilor
  • treze
  • trezelor
vocativ singular
plural
treazv
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

treaz, treaadjectiv

  • 1. Care se află în stare de veghe, care nu doarme. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deștept
    • format_quote Se îndoia în sinea lui dacă-i treaz ori visează. VORNIC, P. 194. DLRLC
    • format_quote I se sperie somnul și rămase treaz și nebîntuit de piroteală. ISPIRESCU, L. 73. DLRLC
    • format_quote metaforic Cînd totul doarme-n zvonul izvorului de pace, Un ochi e treaz în noapte, o inimă nu tace. EMINESCU, O. IV 298. DLRLC
  • 2. Care nu este beat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Te-ai îmbătat, ticălosule! – îl înfrunta ea cu asprime. – Zău că eram treaz – se dezvinovăți el. SLAVICI, N. II 323. DLRLC
    • format_quote Vezi paharele cum pline tot la gură năvălesc... N-ar fi bine, ș-apoi n-ar avea nici haz, Între noi în astă-seară, numai tu să rămîi treaz. BELDICEANU, P. 128. DLRLC
  • 3. figurat Care veghează cu atenție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dovada... de încredere o să mă facă de o sută de ori mai puternic, mai treaz decît am fost pînă acum. DEMETRIUS, C. 70. DLRLC
    • format_quote Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă în ochii noștri. CREANGĂ, A. 39. DLRLC
    • format_quote Auzit-ați de-un viteaz Care vecinic șede treaz Cînd e țeara la necaz? ALECSANDRI, P. P. 214. DLRLC
    • format_quote figurat Ca Byron, treaz de vîntul cel sălbatic al durerii, Palid stinge Alexandrescu sînta candel-a sperării. EMINESCU, O. I 32. DLRLC
  • 4. neobișnuit Cu mintea clară, limpede. DLRLC
    sinonime: înțelept
    • format_quote Firea! Numai prin nedrept ea poate Pe cei slabi să-i facă treji. COȘBUC, P. I 264. DLRLC
    • format_quote A să da tinerilor trup vîrtos și sănătos și minte trează și deșteaptă. PISCUPESCU, O. 29. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.