14 definiții pentru tremur

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TREMUR, tremure, s. n. 1. Mișcare involuntară, rapidă a corpului sau a unei părți a corpului, provocată de frig, de frică, de o boală etc.; tremurătură, tremurat1, tremurici. 2. Mișcare, clătinare, zguduitură ușoară și repetată a unei plante, a unui lucru. 3. Vibrație a glasului, provocată de o emoție (puternică); vibrație a sunetelor executate cu un instrument muzical. – Din tremura (derivat regresiv).

tremur sn [At: PSALT. 311 / V: (reg) trăm~ / Pl: (rar) ~e, (îrg) ~i / E: drr tremura] 1 Mișcare involuntară, bruscă și repetată a corpului sau a unei părți a corpului, provocată de frig, de frică, de o boală etc. Si: trembolență, tremurare (1), tremurat1 (1), (pop) tremurătură (1), (pfm) tremurici (1), (reg) tremureală, tremuruș, (înv) turtur1. 2 (Fig) Înfiorare declanșată de o emoție puternică Si: cutremurare, fior, tremurare (2), tremurat1 (2), (reg) tremurătură (2). 3 (Îvr; îla) În ~i Înfiorat. 4 (Îvr; îlav) Cu ~ (sau, înv, ~i) Înfiorat. 5 Clătinare ușoară și repetată a unui lucru, a unei plante Si: legănare, oscilație, tremurare (3), (rar) tremurat1 (3), (îrg) tremurătură (3). 6 Mișcare a apei în unduiri ușoare Si: tremurare (4), tremurat1 (4), (îvp) tremurătură (4). 7 (Fig) Licărire. 8 (Îrg) Cutremur de pământ Si: (reg) tremurare (6), (îvr) tremurat1 (5). 9 Vibrație a glasului, provocată de o emoție (puternică), de frig etc. Si: tremurare (7), tremurat1 (6), (pop) tremurătură, (reg) tremurici (5). 10 Vibrație a sunetelor executate cu un instrument muzical Si: tremurare (8), tremurat1 (7), (pop) tremurătură (6), (reg) tremurici (6).

TREMUR, tremure, s. n. 1. Mișcare involuntară, rapidă a corpului sau a unei părți a corpului, provocată de frig, de frică, de o boală etc., tremurătură, tremurat1, tremurici. 2. Mișcare, clătinare, zguduitură ușoară și repetată a unei plante, a unui lucru. 3. Vibrație a glasului, provocată de o emoție (puternică); vibrație a sunetelor executate cu un instrument muzical. – Din tremura (derivat regresiv).

TREMUR s. n. 1. Mișcare repetată, ușoară și involuntară a corpului sau a unei părți a corpului, provocată de frig, de frică, de o boală etc.; tremurătură. Străduindu-se să-și stăpînească tremurul fălcilor, izbuti să gîfîie arătînd ușa:Nici obrăznicia, tovarășe... nu ajută! GALAN, B. I 13. Îl apucase un fel de tremur nervos. BART, E. 76. De-al genei tale gingaș tremur Atîrnă viața mea de veci. EMINESCU, O. I 211. ◊ (Cu precizarea cauzei) A prins-o tremurul de ciudă. COȘBUC, P. I 252. Pe babă o și apucă un tremur de spaimă. CREANGĂ, O. A. 168. 2. Mișcare, clătinare, zguduitură ușoară și repetată a unui lucru. Tremurul frunzelor.Pălăria singură porni la vale, cumpănindu-se după tremurul și înmlădierile undelor. SADOVEANU, O. VIII 131. A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frînge. GOGA, P. 11. 3. Vibrație a glasului sau a unor sunete; vibrare. Glasul Mariei avea cîteodată ca un tremur de jale. SADOVEANU, O. IV 324. Toate istorisite cu sfîșietor tremur în glas. C. PETRESCU, A. R. 35.

TREMUR ~e n. 1) Mișcare involuntară ușoară și iute a corpului sau a unei părți a acestuia, provocată de frig, de frică sau de o boală. 2) Clătinare ușoară și repetată a unui obiect. 3) Vibrație a unui sunet muzical (vocal sau instrumental). /v. a tremura

TREMUR s.n. (Mold.) Zguduitură, cutremur. Din toate părțile și marginile pămîntului. . . tremuri, cutremuri, tunete, trăsnete . . . scorniră. CANTEMIR, IST. Etimologie: tremura. Vezi și tremura.

tremur n. fapta de a tremura: apele ’ncrețesc în tremur străveziile lor fețe EM.

1) trémur n., pl. e (d. a tremura, ca și it. trémolo, tremurătură). Acțiunea de a tremura: tremuru plopilor, l-a apucat tremuru de emoțiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tremur s. n., (rar) pl. tremure

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TREMUR s. 1. v. tremurătură. 2. v. frisoane. 3. vibrare, vibrație. (Avea un ~ în glas.)

TREMUR s. 1. dîrdîială, dîrdîit, tremurat, tremurătură, tremurici. (Un ~ de frig.) 2. (MED.) friguri (pl.), frisoane (pl.), scuturătură, tremurătură, tremurici, (rar) scutur. (L-a lăsat ~ de la criză.) 3. vibrare, vibrație. (Avea un ~ în glas.)

Intrare: tremur
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tremur
  • tremurul
  • tremuru‑
plural
  • tremure
  • tremurele
genitiv-dativ singular
  • tremur
  • tremurului
plural
  • tremure
  • tremurelor
vocativ singular
plural
trămur
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tremur, tremuresubstantiv neutru

  • 1. Mișcare involuntară, rapidă a corpului sau a unei părți a corpului, provocată de frig, de frică, de o boală etc.; tremurat. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Străduindu-se să-și stăpînească tremurul fălcilor, izbuti să gîfîie arătînd ușa: – Nici obrăznicia, tovarășe... nu ajută! GALAN, B. I 13. DLRLC
    • format_quote Îl apucase un fel de tremur nervos. BART, E. 76. DLRLC
    • format_quote De-al genei tale gingaș tremur Atîrnă viața mea de veci. EMINESCU, O. I 211. DLRLC
    • format_quote A prins-o tremurul de ciudă. COȘBUC, P. I 252. DLRLC
    • format_quote Pe babă o și apucă un tremur de spaimă. CREANGĂ, O. A. 168. DLRLC
  • 2. Mișcare, clătinare, zguduitură ușoară și repetată a unei plante, a unui lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tremurul frunzelor. DLRLC
    • format_quote Pălăria singură porni la vale, cumpănindu-se după tremurul și înmlădierile undelor. SADOVEANU, O. VIII 131. DLRLC
    • format_quote A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frînge. GOGA, P. 11. DLRLC
  • 3. Vibrație a glasului, provocată de o emoție (puternică); vibrație a sunetelor executate cu un instrument muzical. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Glasul Mariei avea cîteodată ca un tremur de jale. SADOVEANU, O. IV 324. DLRLC
    • format_quote Toate istorisite cu sfîșietor tremur în glas. C. PETRESCU, A. R. 35. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.