13 definiții pentru tria

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIA, triez, vb. I. Tranz. A împărți un grup de obiecte sau de ființe pe categorii, după anumite criterii, separând, alegând; a selecționa, a clasa. [Pr.: tri-a] – Din fr. trier.

TRIA, triez, vb. I. Tranz. A împărți un grup de obiecte sau de ființe pe categorii, după anumite criterii, separând, alegând; a selecționa, a clasa. [Pr.: tri-a] – Din fr. trier.

tria1 vt [At: LEG. EC. PL. 427 / P: tri-a / Pzi: ~iez / E: fr trier] A împărți un grup de obiecte sau de ființe pe categorii, după anumite criterii, separând, alegând Si: a clasa, a selecționa.

TRIA, triez, vb. I. Tranz. A împărți un stoc de obiecte pe categorii, după anumite criterii; a separa (unul sau mai multe obiecte) alegînd, după anumite criterii dintr-un număr mai mare; a selecționa.

TRIA vb. I. tr. A alege, a selecționa potrivit unor anumite criterii. [Pron. tri-a, p. i. 3,6 triază. / < fr. trier].

TRIA vb. tr. a alege, a selecționa potrivit unor anumite criterii. (< fr. trier)

A TRIA ~ez tranz. (obiecte, produse, mărfuri etc.) A repartiza în clase sau pe categorii; a clasa; a categorisi. [Sil. tri-a] /<fr. trier

*triéz v. tr. (fr. trier). Aleg, așez pe categoriĭ lucrurile amestecate: a tria grîu amestecat cu neghină.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tria (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. triez (desp. tri-ez), 3 tria, 1 pl. triem; conj. prez. 1 sg. să triez, 3 să trieze, ger. triind (desp. tri-ind)

tria (a ~) vb., ind. prez. 3 triază; conj. prez. 3 să trieze (tri-e-); ger. triind (tri-ind)

tria vb., ind. prez. 1 sg. triez, 3 sg. și pl. triază; conj. prez. 3 sg. și pl. trieze (sil. tri-e-); ger. triind (sil. tri-ind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRIA vb. v. selecționa.

TRIA vb. a alege, a selecta, a selecționa, a sorta. (A ~ semințele pe calități.)

Intrare: tria
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tria
  • triere
  • triat
  • triatu‑
  • triind
  • triindu‑
singular plural
  • tria
  • triați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • triez
(să)
  • triez
  • triam
  • triai
  • triasem
a II-a (tu)
  • triezi
(să)
  • triezi
  • triai
  • triași
  • triaseși
a III-a (el, ea)
  • tria
(să)
  • trieze
  • tria
  • trie
  • triase
plural I (noi)
  • triem
(să)
  • triem
  • triam
  • triarăm
  • triaserăm
  • triasem
a II-a (voi)
  • triați
(să)
  • triați
  • triați
  • triarăți
  • triaserăți
  • triaseți
a III-a (ei, ele)
  • tria
(să)
  • trieze
  • triau
  • tria
  • triaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tria, triezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.