9 definiții pentru trândăveală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÂNDĂVEALĂ, trăndăveli, s. f. Trândăvie. – Trândăvi + suf. -eală.

trândăvea sf [At: V. ROM. mai 1969, 18 / Pl: ~eli / E: trândăvi + -eală] (Pop) Trândăvie.

TRÂNDĂVEALĂ, trândăveli, s. f. Trândăvie. – Trândăvi + suf. -eală.

TRÎNDĂVEALĂ, (rar) trîndăveli, s. f. Faptul de a trîndăvi; trîndăvie. Năvăliți să deschidem drumuri largi, de belșug, Să năruim trîndăveli și tăgadă. DEȘLIU, G. 28.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trândăvea s. f., g.-d. art. trândăvelii; pl. trândăveli

trândăvea s. f., g.-d. art. trândăvelii; pl. trândăveli

trândăvea s. f., g.-d. art. trândăvelii; pl. trândăveli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRÎNDĂVEA s. indolență, lene, lenevie, puturoșenie, trîndăvie, (rar) lenevire, puturoșie, trîndăvit, (înv.) tandur. (Nu face nimic, e de-o ~ fără pereche.)

Intrare: trândăveală
trândăveală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trândăvea
  • trândăveala
plural
  • trândăveli
  • trândăvelile
genitiv-dativ singular
  • trândăveli
  • trândăvelii
plural
  • trândăveli
  • trândăvelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trândăvea, trândăvelisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a trândăvi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Năvăliți să deschidem drumuri largi, de belșug, Să năruim trîndăveli și tăgadă. DEȘLIU, G. 28. DLRLC
etimologie:
  • Trândăvi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.