tulburare sf [At: CORESI, EV. 266 / V: (înv) turb~ / Pl: ~rări / E: tulbura] 1 Pierdere a limpezimii unui lichid (din cauza impurităților). 2 Învolburare a unei ape, a atmosferei etc. Si: (înv) tulburat¹, tulbureală (3). 3 (Fig) Neliniște sufletească Si: agitație, emoție, frământare, îngrijorare, răscolire, (îvr) tulbur, (înv) nepace, tulbureală (5), tumult (3). 4 (Fig) Mânie¹. 5 (Fig) Răzvrătire. 6 (Fig) Incomodare într-o activitate Si: deranjare, perturbare, stânjenire, stingherire. 7 Dereglare a funcției unui organ anatomic, a unei facultăți fizice sau psihice.

TULBURARE, tulburări, s. f. (Și în forma turburare) Acțiunea de a (se) tulbura și rezultatul ei. 1. Învolburare; fig. neastîmpăr. Eram vesel ca vremea cea bună și... copilăros ca vîntul în turburarea sa. CREANGĂ, A. 34. Ferice de acela ce-n tulburare-i poate Pe-un cal să se arunce și prin văzduh să-noate. ALECSANDRI, P. I 133. 2. Neliniște, îngrijorare, frămîntare, emoție, zbucium. Umbra înserării începea să se întărească și Șoimaru nu putu băga de samă tulburarea ei. SADOVEANU, O. VII 124. Intra, oare, în turburarea mea și ceva din prestigiul acelui obraz atît de drag, trandafiriu? GALACTION, O. I 58. Ați văzut și voi, fetelor, cum a venit? – le-ntreabă el, ascunzîndu-și, pe cît poate, tulburarea sufletească. SP. POPESCU, M. G. 29. ♦ Mînie, furie. [Lui Tomșa] îi fremătau buzele subțiri de tulburare. SADOVEANU, O. VII 128. Să vază supărarea și tulburarea celorlalte zeițe. ISPIRESCU, U. 10. Fraților, să dați iertare Că am fost în turburare, Căci în cugete curate Acuma vă dau dreptate. TEODORESCU, P. P. 106. 3. Tumult, dezordine, răscoală, răzvrătire, revoltă. Acești cîrtitori de la orașe... ar mai pofti tulburări și războaie. SADOVEANU, E. 29. Vorbește despre niște tulburări țărănești izbucnite undeva, prin Moldova. REBREANU, R. I 299. Se făcu o tulburare și o răscoală între dînșii de nu-i mai putea da nimeni de căpătîi. ISPIRESCU, L. 375. Acest regat, căzînd în turburări civile, se subjugă de Vasili II. BĂLCESCU, O. II 12. 4. Stingherirea activității unui organ anatomic sau a funcției lui. S-au semnalat tulburări de vedere. DANIELOPOLU, F. N. II 38. – Variantă: turburare s. f.

turburare sf vz tulburare

turburare f. 1. acțiunea de a (se) turbura: turburarea apei; 2. confuziune, agitațiune dezordonată: a cauza turburare; 3. neliniște sufletească: e plin de turburare; 4. pl. răscoale populare, râsboaie civile: a ațâța turburări.

turburáre (vest) și tulb- (est) f. Acțiunea de a saŭ de a se tulbura: turburarea apeĭ. Fig. Agitațiune tumultoasă: a nu putea vorbi în mijlocu turburăriĭ. Neînțelegere, discordie: a aduce turburare într’o familie. Neliniște sufletească, îngrijorare: plin de turburare. Pl. Răscoală, revoltă: a reprima sever turburările.

tulburare s. f., g.-d. art. tulburării; pl. tulburări

tulburare s. f., g.-d. art. tulburării; pl. tulburări

tulburare s. f., g.-d. art. tulburării; pl. tulburări

TULBURARE s. v. răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, revoltă.

TULBURARE s. 1. v. împăienjenire. 2. zăpăceală. (~ ce l-a cuprins când l-a văzut.) 3. (fig.) întunecare. (~ a minții cuiva.) 4. v. instigare. 5. v. agitație. 6. dezordine, (înv.) neașezare. (S-au produs unele ~ări sociale.) 7. v. deranjare. 8. v. perturbare. 9. v. dereglare.

TULBURARE s. 1. zăpăceală. (~ ce l-a cuprins cînd l-a văzut.) 2.* (fig.) întunecare. (~ a minții cuiva.) 3. ațîțare, incitare, instigare, instigație, întărîtare, provocare, stîrnire, (rar) incitație, provocație, (pop.) zădărîre. (~ maselor.) 4. agitație, frămîntare, vîlvă, zarvă. (Din nimic s-a stîrnit o ~.) 5. dezordine, (înv.) neașezare. (S-au produs unele ~ sociale.) 6. deranjare, incomodare, jenare, stinghereală, stingherire, stînjeneală, stînjenire, (livr.) conturbare, (pop.) zăticnire. (~ cuiva de la lucru.) 7. perturbare, perturbație. (~ a ordinii publice.) 8. (MED.) deranjament, dereglare. (~ organică, funcțională.)

tulburare s. v. RĂSCOALĂ. RĂSCULARE. RĂZMERIȚĂ. RĂZVRĂTIRE. REBELIUNE. REVOLTĂ.

TULBURARE VESTIBULARĂ ansamblul simptomelor cauzate de deteriorarea aparatului vestibular în timpul zborului (amețeli, grețuri, paliditate, palpitații, pierderea echilibrului, vomismente etc.) datorate aeronavei care produce: accelerații, suprasarcini, menținerea unei ponderabilități scăzute sau a imponderabilității, factori stimulatori termici și electrici etc., la nivelul analizatorului. Tulburarea vestibulară se previne prin antrenarea personalului navigant.