opțiuni
  • info

4 definiții pentru tăcăire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂCĂI, tăcăiesc, vb. IV. Intranz. A scoate la intervale regulate sunetul exprimat prin interjecția „tac”. ♦ A ciocăni, a țăcăni. ♦ (Despre inimă) A zvâcni, a bate (ritmic). [Var.: tâcâi vb. IV] – Tac1 + suf. -ăi.

A TĂCĂI ~iesc intranz. 1) A produce un zgomot repetat prin lovire la intervale regulate; a face „tic-tac”. 2) (despre inimă) v. A TICĂI. /tac + suf. ~ăi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tăcăi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăcăiesc, imperf. 3 sg. tăcăia; conj. prez. 3 sg. și pl. tăcăiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂCĂI vb. 1. v. ticăi. 2. v. palpita.

Intrare: tăcăire
tăcăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăcăire
  • tăcăirea
plural
  • tăcăiri
  • tăcăirile
genitiv-dativ singular
  • tăcăiri
  • tăcăirii
plural
  • tăcăiri
  • tăcăirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăcăi, tăcăiescverb

  • 1. A scoate la intervale regulate sunetul exprimat prin interjecția „tac”. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pasărea aceasta uneori, cînd zboară, tăcăiește cu ciocul, ca și cînd s-ar lovi două scîndurele. MARIAN, O. II 78. DLRLC
etimologie:
  • Tac + sufix -ăi. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.