9 definiții pentru tătăroaică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂTĂROAICĂ, tătăroaice, s. f. Femeie din neamul tătarilor (1); tătarcă (1), tătăriță. – Tătar + suf. -oaică.

TĂTĂROAICĂ, tătăroaice, s. f. Femeie din neamul tătarilor (1); tătarcă (1), tătăriță. – Tătar + suf. -oaică.

tătăroaică sf [At: POLIZU / Pl: ~ice / E: tătar + -oaică] 1-2 Femeie care face parte din populația de bază a Republicii Tătare sau care este originară de acolo Si: tătarcă (1-2), (pop) tătăriță (1-2), (reg) tătăroaie (1-2).

TĂTĂROAICĂ, tătăroaice, s. f. Femeie din neamul tătarilor; tătară, tatarcă. Într-o zi, ducîndu-se tătarii toți de-acasă, a rămas numai o tătăroaică bătrînă, însărcinată să gătească bucate pe cînd or veni ceilalți. ȘEZ. I 233.

TĂTĂROAICĂ ~ce f. pop. Femeie care face parte din populația de bază a Tatariei sau este originară din Tataria. /tătar + suf. ~oaică

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tătăroaică s. f., g.-d. art. tătăroaicei; pl. tătăroaice

tătăroaică s. f., g.-d. art. tătăroaicei; pl. tătăroaice

tătăroaică s. f., g.-d. art. tătăroaicei; pl. tătăroaice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂTĂROAICĂ s. tătarcă, (reg.) tătăriță, tătăroaie.

TĂTĂROAICĂ s. tătarcă, (reg.) tătăriță, tătăroaie.

Intrare: tătăroaică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tătăroaică
  • tătăroaica
plural
  • tătăroaice
  • tătăroaicele
genitiv-dativ singular
  • tătăroaice
  • tătăroaicei
plural
  • tătăroaice
  • tătăroaicelor
vocativ singular
  • tătăroaică
  • tătăroaico
plural
  • tătăroaicelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tătăroaică, tătăroaicesubstantiv feminin

etimologie:
  • Tătar + sufix -oaică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.