14 definiții pentru umanitate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UMANITATE s. f. 1. Sentiment de bunăvoință, compasiune pentru nenorocirile altuia, bunătate, omenie, umanitarism. 2. Totalitatea oamenilor; omenire (1). ♦ Colectivitate de oameni. – Din lat. humanitas, -atis, fr. humanité.

umanitate sf [At: HELIADE, O. II, 47 / V: (înv) h~, (reg) om~ / Pl: (8, 9) ~tăți / E: fr humanité, lat humanitas, -atis] 1 Totalitate a oamenilor. 2 Omenire. 3 (Urmat de determinări) Colectivitate de oameni. 4 Calitatea de om Si: (înv) omenie. 5 Natură umană. 6 (Prc) Totalitatea însușirilor psihice specifice unui individ, unei categorii sociale etc. 7 Umanitarism. 8 (Mpl; rar) Științe sau discipline umanistice. 9 (Iuz; lpl) Învățământ secundar umanistic.

UMANITATE s. f. 1. Totalitatea oamenilor; omenire (1). ♦ Colectivitate de oameni. 2. Umanitarism. – Din lat. humanitas, -atis, fr. humanité.

UMANITATE s. f. 1. Totalitatea oamenilor, omenire. Țiu să mă lămuresc asupra marilor chestiuni cari preocupă umanitatea. CARAGIALE, O. VII 188. Credea în viitorul promis umanității, Precum și în triumful justiției. BOLINTINEANU, O. 227. În inima femeii se oglindesc... cele mai nobile sentimente și patimi ale umanității. BOLLIAC, O. 44. ♦ Colectivitate de oameni. Ion Ozun n-ar fi crezut că într-un spațiu atît de strîmt poate viețui atît de sonor o atît de diversă și tristă umanitate. C. PETRESCU, C. V. 49. Ar fi avut putere să-i pună cu botul pe labe pe toți satrapii mici și mari ce terorizau umanitatea de la marginile orașului. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 16. 2. Umanitarism. S-a mai pomenit atîta umanitate în vreo armată de cînd e istoria? REBREANU, P. S. 135. Și acum, domnilor, las dreptul deoparte; și... nu voi mai chema în ajutorul țăranilor noștri decît umanitatea și patriotismul dumneavoastră. KOGĂLNICEANU, S. A. 184.

UMANITATE s.f. 1. Neamul omenesc, omenire. ♦ Colectivitate de oameni. 2. Umanitarism; omenie, bunătate, milă. [Cf. lat. humanitas, fr. humanité].

UMANITATE s. f. 1. neamul omenesc, omenire. ◊ colectivitate de oameni. 2. omenie, bunătate, compasiune pentru neonorocirile altuia; umanitarism. (< fr. humanité, lat. humanitas)

UMANITATE f. 1) Caracter uman. 2) Compasiune și bunăvoință față de nenorocirile altora. 3) Totalitate a oamenilor de pe glob; neam omenesc; omenire; lume. /<lat. humanitas, ~atis, fr. humanité

umanitate f. 1. genul uman: umanitatea ar trebui să formeze o singură familie; 2. îndurare pentru suferințele altuia: principe plin de umanitate.

*umanitáte f. (lat. humánitas, -átis). Omenire, neamu uman: Pasteur fu un binefăcător al umanitățiĭ. Calitatea (natura) de om: slăbicĭunile umanitățiĭ. Fig. Omenie, blîndeță: a trata captiviĭ cu umanitate. Pl. Învățămîntu secundar clasic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

umanitate (omenie, omenire) s. f., g.-d. art. umanității

umanitate s. f., g.-d. art. umanității

umanitate s. f., g.-d. art. umanității

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UMANITATE s. 1. v. omenire. 2. v. umanitarism. 3. v. omenie.

UMANITATE s. 1. lume, omenire, (înv. și reg.) omenime. (Întreaga ~.) 2. umanitarism. (~ lui era cunoscută.)

Intrare: umanitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umanitate
  • umanitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • umanități
  • umanității
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

umanitatesubstantiv feminin

  • 1. Sentiment de bunăvoință, compasiune pentru nenorocirile altuia. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote S-a mai pomenit atîta umanitate în vreo armată de cînd e istoria? REBREANU, P. S. 135. DLRLC
    • format_quote Și acum, domnilor, las dreptul deoparte; și... nu voi mai chema în ajutorul țăranilor noștri decît umanitatea și patriotismul dumneavoastră. KOGĂLNICEANU, S. A. 184. DLRLC
  • 2. Totalitatea oamenilor; omenire (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
    • format_quote Țiu să mă lămuresc asupra marilor chestiuni cari preocupă umanitatea. CARAGIALE, O. VII 188. DLRLC
    • format_quote Credea în viitorul promis umanității, Precum și în triumful justiției. BOLINTINEANU, O. 227. DLRLC
    • format_quote În inima femeii se oglindesc... cele mai nobile sentimente și patimi ale umanității. BOLLIAC, O. 44. DLRLC
    • 2.1. Colectivitate de oameni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Ion Ozun n-ar fi crezut că într-un spațiu atît de strîmt poate viețui atît de sonor o atît de diversă și tristă umanitate. C. PETRESCU, C. V. 49. DLRLC
      • format_quote Ar fi avut putere să-i pună cu botul pe labe pe toți satrapii mici și mari ce terorizau umanitatea de la marginile orașului. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 16. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.