opțiuni
  • info

7 definiții pentru urâțel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URÂȚEL, -ICĂ, urâței, -ele, adj. Diminutiv al lui urât (I); cam urât. – Urât + suf. -el.

URÂȚEL, -ICĂ, urâței, -ele, adj. Diminutiv al lui urât (I); cam urât. – Urât + suf. -el.

urâțel, ~ea a [At: PÂRVESCU, C. 59 / Pl: ~ei, ~ele / E: urât2 + -el, -ea] 1-2 (Șhp) (Com) urât2 (17) Si: (reg) urâtuț (1-2), urâțică (1-2).

URÎȚEL, -ICĂ, urîței, -le, adj. Diminutiv al lui urît; cam urît. O privea și, fără să vrea, se gîndea: «Cît e de slăbuță și de urîțică». REBREANU, I. 54.

urîțél, -țícă adj., pl. eĭ, ele. Fam. Cam urît, destul de urît.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

urâțel adj. m., pl. urâței; f. urâțică, pl. urâțele

urâțel adj. m., pl. urâței; f. urâțică, pl. urâțele

urâțel adj. m., pl. urâței; f. sg. urâțică, pl. urâțele

Intrare: urâțel
urâțel adjectiv
adjectiv (A70)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urâțel
  • urâțelul
  • urâțelu‑
  • urâțică
  • urâțica
plural
  • urâței
  • urâțeii
  • urâțele
  • urâțelele
genitiv-dativ singular
  • urâțel
  • urâțelului
  • urâțele
  • urâțelei
plural
  • urâței
  • urâțeilor
  • urâțele
  • urâțelelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urâțel, urâțicăadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui urât (1.); cam urât. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O privea și, fără să vrea, se gîndea: «Cît e de slăbuță și de urîțică». REBREANU, I. 54. DLRLC
etimologie:
  • Urât + -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.