15 definiții pentru următor (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URMĂTOR, -OARE, următori, -oare, adj. 1. Care urmează după cineva sau ceva (în spațiu sau în timp). ♦ (Substantivat) Persoană chemată (după alta) să fie servită, întrebată etc. ♦ (Substantivat, înv.) Urmaș, succesor. ♦ Care este arătat în cele ce urmează. 2. (Înv.) Care urmează întocmai un sfat, o poruncă. – Urma + suf. -ător.

URMĂTOR, -OARE, următori, -oare, adj. 1. Care urmează după cineva sau ceva (în spațiu sau în timp). ♦ (Substantivat) Persoană chemată (după alta) să fie servită, întrebată etc. ♦ (Substantivat, înv.) Urmaș, succesor. ♦ Care este arătat în cele ce urmează. 2. (Înv.) Care urmează întocmai un sfat, o poruncă. – Urma + suf. -ător.

următor, ~oare [At: (a. 1650) GCR I, 146/27 / V: (înv) ~mit sm / Pl: ~i, ~oare / E: urmă + -ător] 1-2 smnf, a (Obiect sau ființă) care urmează Si: ulterior (1). 3-4 smf, a (Obiect sau ființă) care este așa precum se arată mai departe. 5 a (înv; d. an, lună) Care este în curs Si: prezent, curent (5). 6 smf (La vocativ; ca formulă de adresare) Persoană care este chemată (după alta) ca să fie servită, întrebată etc. 7-8 smf, a (Îvr) Urmăritor (1-2). 9-10 smf, a (Înv; mai ales ccd) (Persoană) care urmează întocmai un sfat, o poruncă. 11-12 smf, a (Persoană) care procedează în acord cu... Si: adept (1). 13 a (Înv; d. verbe) Activ (4). 14 av (Rar; urmat de determinări în dativ) Conform cu... 15 smf (Îrg) Urmaș la domnie, într-o demnitate, în drepturi, în ierarhia familială Si: succesor, moștenitor.

URMĂTOR, -OARE, următori, -oare, adj. 1. Care urmează (în timp sau în spațiu) după cineva sau după ceva; ulterior. Dumineca următoare primăria se umplu de oameni. REBREANU, R. I 233. Favorizată de împărații următori... colonia romană, în vreme de 160 ani, ajunse într-o stare foarte înfloritoare. BĂLCESCU, O. II 11. ◊ (Substantivat) Pagina 4 și următoarele. ♦ (Substantivat, învechit) Urmaș, succesor, descendent. Dorobanții, sub Matei Basarab și sub următorul acestuia, uciseră sute de familii. BOLINTINEANU, O. 423. Să cîștigăm și noi de la următorii noștri mulțumirile ce le aud moșii și strămoșii. GOLESCU, Î. 3. ♦ Care este arătat mai departe, care este așa precum urmează mai jos. Îți urez ca să se poată aplica cărții tale și exametrii următori. ODOBESCU, S. III 12. Scrise răvașul următor. NEGRUZZI, S. I 25. 2. (Astăzi rar) Care urmează un sfat, o poruncă întocmai, care se conformează întru totul. Căpătai încredințarea că m-a înțeles și că va fi următoare sfaturilor mele. HOGAȘ, M. N. 184. Oricum îmi vei porunci, voi fi următor. GORJAN, H. IV 224.

URMĂTOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival 1) Care urmează după ceva sau după cineva. Să intre ~orul. 2) Care este indicat în cele ce urmează. A trage ~oarele concluzii. Ne-a relatat ~oarele. /a urma + suf. ~tor

următór, -oáre adj. Care urmează, care vine pe urmă: elevu, capitulu următor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

următor adj. m., s. m., pl. următori; adj. f., s. f. sg. și pl. următoare; abr. urm., u. (în ș.u./și urm. = și următorii etc.)

următor adj. m., s. m., pl. următori; adj. f., s. f. sg. și pl. următoare; abr. urm.

următor adj. m., s. m., pl. următori; f. sg. și pl. următoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

URMĂTOR s. v. coborâtor, continuator, descendent, moștenitor, odraslă, progenitură, scoborâtor, succesor, urmaș, viță, vlăstar.

URMĂTOR adj. (înv.) venitor. (Ziua ~oare.)

URMĂTOR adj. (înv.) venitor. (Ziua ~.)

următor s. v. COBORÎTOR. CONTINUATOR. DESCENDENT. MOȘTENITOR. ODRASLĂ. PROGENITURĂ. SCOBORÎTOR. SUCCESOR. URMAȘ. VIȚĂ. VLĂSTAR.

Următor ≠ anterior, precedent, premergător

Intrare: următor (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • următor
  • următorul
  • următoru‑
plural
  • următori
  • următorii
genitiv-dativ singular
  • următor
  • următorului
plural
  • următori
  • următorilor
vocativ singular
  • următorule
plural
  • următorilor
urmitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

următor, următorisubstantiv masculin
următoare, următoaresubstantiv feminin
următor, următoareadjectiv

  • 1. Care urmează după cineva sau ceva (în spațiu sau în timp). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dumineca următoare primăria se umplu de oameni. REBREANU, R. I 233. DLRLC
    • format_quote Favorizată de împărații următori... colonia romană, in vreme de 160 ani, ajunse într-o stare foarte înfloritoare. BĂLCESCU, O. II 11. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Pagina 4 și următoarele. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat Persoană chemată (după alta) să fie servită, întrebată etc. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. (și) substantivat învechit Descendent, descendent, succesor, urmaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Dorobanții, sub Matei Basarab și sub următorul acestuia, uciseră sute de familii. BOLINTINEANU, O. 423. DLRLC
      • format_quote Să cîștigăm și noi de la următorii noștri mulțumirile ce le aud moșii și strămoșii. GOLESCU, Î. 3. DLRLC
    • 1.3. Care este arătat în cele ce urmează. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Îți urez ca să se poată aplica cărții tale și exametrii următori. ODOBESCU, S. III 12. DLRLC
      • format_quote Scrise răvașul următor. NEGRUZZI, S. I 25. DLRLC
  • 2. învechit Care urmează întocmai un sfat, o poruncă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Căpătai încredințarea că m-a înțeles și că va fi următoare sfaturilor mele. HOGAȘ, M. N. 184. DLRLC
    • format_quote Oricum îmi vei porunci, voi fi următor. GORJAN, H. IV 224. DLRLC
  • comentariu abreviere urm. DOOM 2
etimologie:
  • Urma + sufix -ător. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.