19 definiții pentru vârtos (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂRTOS, -OASĂ, vârtoși, -oase, adj., adv. I. Adj. 1. Puternic, voinic, viguros, robust. 2. Tare, des, îndesat, solid, dur, dens, compact. ♦ (În expr.) Vârtos la cap = dârz, încăpățânat, îndărătnic. ♦ (Despre vinuri) Care are o concentrație mare de alcool; taie. II. Adv. 1. Cu putere, cu forță, cu tărie, zdravăn. 2. (La comparativ) Mai ales, mai cu seamă, mai mult, cu atât mai mult. – Lat. *virtuosus (< virtus, -utis).

vârtos, ~oa [At: PSALT. HUR. 14r/23 / Pl: ~oși, ~oase / E: ml *virtuosus (< virtus, -utis)] 1 a (Pop; d. ființe, mai ales d. oameni) Viguros (1). 2 a (Pop; pex; d. corp sau d. părți ale corpului) Robust. 3 a (Înv; d. cetăți sau armate) Care este înzestrat cu o mare forță militară, economică etc. 4 a (Înv; fig; d. oameni sau d. caracterul, manifestările lor) Statornic. 5 a (Înv; fig; d. oameni sau d. caracterul, manifestările lor) Ferm (1). 6 a (Înv; fig; d. oameni) Pe care te poți bizui. 7 a (Înv; fig; d. argumente, mărturii etc.) Elocvent (5). 8 a (Îrg; fig; d. oameni sau d. caracterul lor) Nemilos. 9 a (Înv; fig; d. păcate) Grav (1). 10 (Înv; fig; d. primejdii, asupriri etc.) Groaznic (1). 11 a (Îvr; fig) Păgân. 12 a (Îvr; fig; d. stil) Viguros (3). 13 a (Înv) Care se manifestă cu intensitate mare. 14 a (Pop; d. materii, corpuri etc.) De consistență solidă. 15 a (Îe) A fi ~ la cap A fi încăpățânat. 16 a (Îvr; îe) A fi cu cerbice ~oasă sau a fi ~ la cerbice A fi tare la cerbice. 17 a (Îvr; îe) A se face ~ A se împotrivi (cuiva). 18 a (Pop; d. obiecte) Rezistent. 19 sn (Îvr; fig) Fundament (4). 20 a (D. substanțe, alimente etc.) Compact (1). 21-22 s, a (Mol; Mun; șîs strugure ~ sau poamă ~oasă) (Varietate de struguri) cu boabele mari, de culoare neagră, îndesate pe ciorchine, cu pielița groasă și cu miezul pietros. 23 a (D. vinuri) Care are o concentrație mare de alcool. 24 sn (Îvr) Boltă cerească. 25 av Cu putere. 26 av Mult. 27 av (Înv; îe) A sta ~ A interveni cu energie. 28 av (Îvp; la comparativ) În mai mare măsură. 29 av (Înv; la comparativ; izolat în frază) Nu numai atât. 30 av (Îvp; la comparativ) Mai ales. 31 av (Îvr; la comparativ) În avantajul cuiva. 32 av (Îvp; la comparativ; îlav) Cu atât(a) (sau, înv, cât) mai ~ Cu atât mai mult. 33 av (Înv; îlav) Cu mult mai ~ Cu mult mai mult. 34 av (Înv; îal) Într-o măsură foarte mare. 35 av (Înv; îlav) Mai ~ că ... Mai cu seamă că ... 36 av (Îvr; îlav) Cât mai ~ de bini Cât se poate de bine. 37 av (Înv; la comparativ; în construcții adversative) Mai degrabă. 38 av (Înv; la comparativ; în construcții adversative) Dimpotrivă (6). 39 av (Înv; înaintea unui adjectiv sau adverb, a unei locuțiuni adjectivale sau adverbiale, formează superlativul acestora) Foarte (1).

VÂRTOS, -OASĂ, vârtoși, -oase, adj., adv. I. Adj. 1. Puternic, voinic, viguros, robust. 2. Tare, des, îndesat, solid, dur, dens, compact. ♦ (În expr.) Vârtos la cap = dârz, încăpățânat, îndărătnic. ♦ (Despre vinuri) Care are o concentrație mare de alcool; tare. II. Adv. 1. Cu putere, cu forță, cu tărie, zdravăn. 2. (La comparativ) Mai ales, mai cu seamă, mai mult, cu atât mai mult. – Lat. virtuosus (< virtus, -utis).

VÂRTOS1 ~oasă (~oși, ~oase) 1) Care are forță fizică mare. 2) Care rezistă la acțiunea forțelor externe; tare; dur; solid. 3) (despre vin) Care are concentrație mare de alcool; tare. /<lat. virtuosus

vârtos a. si adv. tare, viguros: piatra e vârtoasă, brațe vârtoase; mai vârtos, mai cu seamă. [Abstras din vârtute].

vîrtos, -oa adj., adv. I adj. 1 (pop.; despre ființe, mai ales despre oameni, ext., despre corpul lor sau despre părți ale corpului lor) Care este voinic, puternic, viguros, vînjos, robust. Le era frică de țăranul acesta onest care, cu pumnul lui vîrtos, i-ar fi strivit (EMIN.). ◊ Ext. (despre plante) Se împletește iedera pe un stejar vîrtos (FIL.). 2 Fig. (înv.; despre oameni sau despre caracterul, manifestările etc. ale lor; adesea urmat de determ. introduse prin prep. „în”) Care este neclintit, statornic; hotărît, ferm. Acesta e un om înțelept, vrednic și vîrtos în năcazuri (SADOV.). ◊ (adv.) Să ținem vîrtos credința (VARL.). 3 (pop.; despre corpuri, materii etc.) Care este tare, solid, dur, dens, compact. A doua zi, sculîndu-mă fericit de pe patul meu cel vîrtos de paie, și aninîndu-mi mantaua de umere, începui să colind stradele orașului (EMIN.). ◊ Expr. (A fi) vîrtos la cap = (a fi) dîrz, încăpățînat, îndărătnic. Ei, dar părintele Trandafir e vîrtos la cap: unde pleacă, merge și ajunge, ori moare pe drum (SLAV.). ♦ (despre substanțe, alimente etc.) Care este compact, consistent, dens. Vezi să nu iasă prea vîrtoasă mămăliga (VOIC.). 4 (despre vinuri) Care are o concentrație mare de alcool; tare. Ceru poame, un vin mai vîrtos, alt rînd de cafele (M. I. CAR.). II adv. Cu putere, cu forță, cu tărie; zdravăn, tare; mult. Vru să-i smucească cartea din mînă; dară băiatul o ținea vîrtos (ISP.). ◊ Expr. (înv.) A sta vîrtos = a interveni cu energie. Sta împărăteasa vîrtos să facă pace (NEC.). III adv. (înv., pop.; la compar.) 1 Mai mult, mai tare, în mai mare măsură. Cine iubește tatăl sau muma mai vîrtos de mine, nu e mie destoinic (COR.). 2 Mai ales, mai cu seamă, în special, îndeosebi. Nu numai mirenii să cade să se ispoveduiască, ci mai vîrtos și noi cei besericești (ANTIM). ◊ Expr. Cu atît(a) (sau, înv., cît) mai vîrtos = cu atît mai mult. Datoria îl apăsa cu atît mai vîrtos, cu cît n-ar fi voit să afle cineva c-o are (SLAV.). Mai vîrtos că... = mai cu seamă că..., mai ales datorită faptului că... Acestuia îi plăcu deApafi, mai vîrtos că era om mare și spătos (BARIȚ.). 3 (în constr. advers.) Mai degrabă; dimpotrivă. Nice de unul folos află, ce mai vîrtos întru amar mearse (COR.). • pl. -oși, -oase. /lat. *virtuōsus, -a, -um <virtus, -utis.

VÎRTOS, -OASĂ, vîrtoși, -oase, adj. 1. Puternic, voinic, viguros, robust. Întreagă firea voastră cu totul se depărtează Din obiceiul acelor oameni ageri și vîrtoși. HASDEU, R. V. 137. Murga nu mai putea, nu era vîrtoasă. CONTEMPORANUL, III 655. ◊ Fig. Naturii i-a plăcut a înconjura o cîmpie roditoare... cu o șiră de munți măreți pe care cresc codri vîrtoși. ODOBESCU, S. II 258. 2. (Rar, în opoziție cu moale) Tare, des, îndesat, solid; dur. Peste virfuri de plopi și de sălcii se bolovăneau nori negri, vîrtoși. C. PETRESCU, A. R. 5. [Drum] neted ca masa și vîrtos ca sîmburele de cireșe. SLAVICI, O. I 68. ♦ (Despre vinuri) Care are o concentrație mare de alcool; tare. Ceru poame, un vin mai vîrtos, alt rînd de cafele. M. I. CARAGIALE, C. 87. ♦ Fig. Dîrz, îndărătnic, încăpățînat. Părintele Trandafir e vîrtos la cap; unde pleacă, merge și ajunge, ori moare pe drum. SLAVICI, O. I 57.

vîrtós, -oásă adj. (lat. virtuosus. V. virtuos). Robust, tare, puternic, vînjos: om, braț vîrtos. Est. Solid, tare, consistent. Nu moale: oŭăle vîrtoase se mistuĭe greŭ. Adv. Mult, tare, strașnic: a bea vîrtos. Maĭ vîrtos, maĭ ales, maĭ cu samă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vârtos adj. m., pl. vârtoși; f. vârtoa, pl. vârtoase

vârtos adj. m., pl. vârtoși; f. vârtoasă, pl. vârtoase

vârtos adj. m., pl. vârtoși; f. sg. vârtoasă, pl. vârtoase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VÂRTOS adj., adv. 1. adj. v. consistent. 2. adj. v. tare. 3. adv. v. tare. 4. adv. v. mult.

VÂRTOS adj. v. compact, dens, dur, durabil, fix, imobil, îndesat, neclintit, nemișcat, puternic, rezistent, rigid, robust, solid, tare, tenace, trainic, țeapăn, viguros, vânjos, voinic, zdravăn.

vîrtos adj. v. COMPACT. DENS. DUR. DURABIL. FIX. IMOBIL. ÎNDESAT. NECLINTIT. NEMIȘCAT. PUTERNIC. REZISTENT. RIGID. ROBUST. SOLID. TARE. TENACE. TRAINIC. ȚEAPĂN. VIGUROS. VÎNJOS. VOINIC. ZDRAVĂN.

VÎRTOS adj., adv. 1. adj. consistent, dens, solid, tare. (O mămăligă ~.) 2. adj. concentrat, tare. (Vin ~.) 3. adv. bine, intens, puternic, tare, zdravăn. (Plouă ~.) 4. adv. mult, zdravăn. (Bea ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sănătos, vîrtos Sănătos a fost explicat, corect după părerea mea, de DU, ca format regresiv din sănătate. Apoi a intervenit Candrea, în Consonantismul, p. 27-28, pentru a reconstrui un lat. *sanitosus, pornind de la compararea cu cîteva forme dialectale italiene și franceze și cu una albaneză. Explicația aceasta a fost adoptată de Pușcariu, EW (și de TDRG, REW), care o completează astfel: „pentru *sanitatosus”, formă reconstruită la puterea a doua (cu care CADE se arată de acord). DLRM totuși rămîne la formula lat. *sanitosus < sanus (cu ce sufix?). Scriban notează, destul de puțin clar, mlat. și vlat. sanitosus, fără asterisc. Pentru a da pondere etimologiei alese, mai mulți autori pun în paralelă explicarea lui vîrtos. Și aici DU pornește de la română, văzînd în vîrtos un derivat regresiv de la vîrtute, în timp ce Pușcariu, EW (urmat de TDRG), reconstruiește un rom. *vîrtutos, derivat de la vîrtute. Densusianu, Hdlr., I, p. 195, ia ca punct de plecare lat. uirtuosus (care în latina vulgară ar fi ajuns să caracterizeze forța fizică); Pușcariu, loc. cit., contestă existența cuvîntului latin (e mai puțin acceptabil decît *sanitatosus?), care nici n-ar corespunde regulilor de formare a cuvintelor în latinește. în REW vîrtos nu e inserat, dar etimologia propusă de Densusianu este admisă de Scriban, de Ciorănescu și de DLRM. Acesta din urmă agrementează însă pe uirtuosus cu un asterisc, deși acad. Iorgu Iordan arătase în Diftongarea... ca termenul e atestat în latinește. CADE, mai curajos, construiește (s. v. sănătos) un lat. *uirtutosus (acesta, într-adevăr, contravine regulilor de formare a cuvintelor în limba latină, căci nu există nici un exemplu de formație în -tutosus sau -tatosus. Mai adaug că Ernout-Meillet au avut grijă să arate că pentru un derivat de felul lui calamitosus, de la calamitas, nu e nevoie să presupunem un intermediar *calamitatosus). Un ultim amănunt: sensul de „putere” nu a apărut în latina vulgară, ci e cel primitiv al cuvîntului uirtus.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

vârtos, -oasă, vârtoși, -oase, adj. – 1. Puternic, viguros, robust. 2. Îndesat, dens, compact: „Din carne vârtoasă” (Papahagi, 1925: 285). – Lat. *virtuosus (< virtus, -utis) (Scriban, DEX, MDA).

vârtos, -oasă, adj. – Îndesat, solid, dens: „Din carne vârtoasă” (Papahagi 1925: 285). – Lat. *virtuosus (< virtus).

Intrare: vârtos (adj.)
vârtos1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vârtos
  • vârtosul
  • vârtosu‑
  • vârtoa
  • vârtoasa
plural
  • vârtoși
  • vârtoșii
  • vârtoase
  • vârtoasele
genitiv-dativ singular
  • vârtos
  • vârtosului
  • vârtoase
  • vârtoasei
plural
  • vârtoși
  • vârtoșilor
  • vârtoase
  • vârtoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vârtos, vârtoaadjectiv

  • 1. Care are forță fizică mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Întreagă firea voastră cu totul se depărtează Din obiceiul acelor oameni ageri și vîrtoși. HASDEU, R. V. 137. DLRLC
    • format_quote Murga nu mai putea, nu era vîrtoasă. CONTEMPORANUL, III 655. DLRLC
    • format_quote figurat Naturii i-a plăcut a înconjura o cîmpie roditoare... cu o șiră de munți măreți pe care cresc codri vîrtoși. ODOBESCU, S. II 258. DLRLC
  • 2. Care rezistă la acțiunea forțelor externe. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Peste virfuri de plopi și de sălcii se bolovăneau nori negri, vîrtoși. C. PETRESCU, A. R. 5. DLRLC
    • format_quote [Drum] neted ca masa și vîrtos ca sîmburele de cireșe. SLAVICI, O. I 68. DLRLC
    • 2.1. (Despre vinuri) Care are o concentrație mare de alcool. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: tare
      • format_quote Ceru poame, un vin mai vîrtos, alt rînd de cafele. M. I. CARAGIALE, C. 87. DLRLC
    • chat_bubble Vârtos la cap = dârz, încăpățânat, îndărătnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Părintele Trandafir e vîrtos la cap; unde pleacă, merge și ajunge, ori moare pe drum. SLAVICI, O. I 57. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.